Tot ce trebuie să ştii despre sarcina după vârsta de 40 de ani

Conform statisticilor multe femei întârzie din ce în ce mai mult să devină mame, fie din cauza carierei, pentru că nu găsesc partenerul potrivit sau vor să creeze un context cât mai potrivit înainte naşterii unui copil, ajungând astfel să devină mame chiar şi la 40 de ani.

Studiile arată ca bebeluşii născuţi după vârsta de 40 de ani nu sunt doar predispuşi la posibile complicaţii, respectiv să prezinte probleme de dezvoltare, malformaţii genetice şi tulburări neurologice, dar se pot naşte şi prematur.

Pe de altă parte un alt studiu recent arata ca femeile peste 40 de ani care nasc copii fără ajutorul medicamentelor de fertilitate sau al altor proceduri de reproducere asistată tind să trăiască mai mult. Explicaţia este ca estrogenul, produs în abundenţă în organismul femeilor fertile, are efectul de a prelungi viaţa inimii, a oaselor şi a altor organe.

Recomandări

Cu gravidele-n vacanţă!

Laptele matern – primul şi cel mai important aliment

Minusurile unei sarcini la 40 de ani ar putea să descurajeze doamnele care doresc să rămână însărcinate, dar există mult mai multe cazuri ale unor mămici sănătoase care au dus o sarcină fără probleme şi după îndeplinirea acestei vârste. Ce ar trebui luat în considerare este că odată ce s-a trecut de 40 de ani, şansele de a rămâne însărcinată natural sunt de doar 5% la fiecare ovulaţie. De fapt, numărul de ovule scade dramatic şi în medie până la vârsta de 43 de ani rezerva se termină, cele mai multe femei apelând la fertilizarea în vitro.

Care sunt riscurile?

Un studiu al universităţii Columbia a descoperit că după 40 de ani, riscul de a naşte un copil care va prezenta malformaţii la naştere este de 2,9 % comparativ cu 1,7 % pentru femeile care nasc un copil mai devreme de 35 de ani. Dintre toate aceste malformaţii, cele cardiace sunt cele mai comune. Un alt studiu a descoperit că riscul unor malformaţii la nivelul inimii este de 4 ori mai mare în cazul unor femei care nasc după 40 de ani faţă de cele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani.

Complicaţiile asupra gravidei nu sunt nici ele de ignorat, pentru că se poate dezvolta sarcină extrauterină, placenta praevia (o inserare a placentei peste colul uterin, cu grave potenţiale complicaţii), diabetul gestational şi preeclampsia (toxemia gravidica – manifestată prin hipertensiune arterială, pierderea de proteine prin urina şi edeme la nivelul membrelor). Dacă mămica este la al doilea copil, este mai predispusa şi la probleme ca hemoroizii, presiune crescută pe vezica urinară, prolapsul ţesuturilor din uter şi vagin, sau lăsarea sânilor, din cauza faptului că muşchii şi alte ţesuturi din aceste zone au mai fost întinse deja.

”Circa o treime dintre toate sarcinile femeilor între 40 şi 44 de ani se termină cu un avort spontan. Motivele sunt multiple: ovulele pot fi de calitate scăzută, ţesutul care căptuşeşte uterul poate să nu mai fie destul de primitor, sau aportul de sânge către uter poate să nu mai fie suficient pentru a susţine o sarcină. Diabetul neidentificat sau hipertensiunea netratata pot contribui la afectarea creşterii şi la complicaţiile naşterii. De aceea femeile trecute de 35 de ani trebuie monitorizate mai atent, se fac mai multe ecografii şi analize. Însă modul în care decurge naşterea dacă aveţi peste 40 de ani depinde de mai mulţi factori precum starea de sănătate generală, condiţia fizică, obiceiurile sănătoase de viaţă şi faptul că este sau nu primul copil”, explica dr. Silviu Istoc, medic specialist Obstetrica-Ginecologie.

Analize necesare în sarcina la vârste înaintate

Pentru toate femeile care au peste 40 de ani şi doresc să rămână însărcinate este  recomandat examenul medical riguros şi monitorizarea permanentă a sarcinii. Spre exemplu, medicul trebuie să analizeze istoricul medical existent în familiile partenerilor, pentru a identifica posibile riscuri pentru făt.

“Alte teste obligatorii în sarcina sunt: analizele uzuale (hemoleucograma, coagulograma, glicemia, acidul uric, ureea, creatinina, transaminazele în fiecare din cele trei trimestre de sarcină), examenul bacteriologic al secreţiei vaginale şi urocultura”, adaugă dr. Istoc.

Creşterea şanselor de a avea un copil sănătos

• Asigură-te că ai destul acid folic în dieta ta. Acidul folic se găseşte în legumele cu frunze verzi, fasole uscată, ficat şi în unele citrice.

• Limitează consumul de cafea. Nu consuma mai mult de 300 de grame de cafea pe zi. Conţinutul de cofeină în anumite băuturi depinde de boabele sau frunzele folosite şi cum sunt preparate. Un pahar de 250 de ml conţine, aproximativ, 150 mg de cofeină, în timp ce 250 de grame de ceai negru conţine, aproximativ, 80 de mg de cofeină. Ţine minte că ciocolată conţine cofeină, conţinutul în cofeină al unui baton de ciocolată fiind echivalentul unui sfert de ceşti de 250 ml de cafea.

• Alege alimente bogate în amidon şi fibre. Fii sigură că primeşti destule vitamine şi minerale în dieta ta zilnică. Mănâncă şi bea minim 4 porţii de produse lactate şi alimente bogate în calciu, alege măcar 1 sursa de vitamina C, vitamina A şi acid folic în fiecare zi.

• Exerciţii fizice moderate şi Kegel pentru a menţine forţa muşchilor vaginali sunt indicate zilnic.

• În plus, fii sigură că obţii îngrijire prenatală, în special la începutul sarcinii. Primele 8 săptămâni ale sarcinii sunt critice din punctul de vedere al dezvoltării copilului. Îngrijirea prenatală poate mări şansa că bebeluşul tău să fie unul sănătos. Întâlnirile regulate cu doctorul tău, în timpul sarcinii, sunt foarte importante, deoarece trebuie să îţi monitorizeze sănătatea, pentru a preveni orice fel de problemă care se poate dezvolta în timpul sarcinii.

Unele femei aleg să aştepte o sarcină până când se simţi împlinite în celelalte aspecte ale vieţii. Altele se grăbesc să devină mămici la 20 de ani. Oricum ar fi, un copil este o minune, puteţi rămâne însărcinată şi la o vârstă mai înaintată, dar procesul va fi mult mai dificil şi există mult mai multe riscuri atât pentru mama, cât şi pentru făt.