Toxoplasmoza este boală cauzată de un parazit numit Toxoplasma Gondii.
Deşi este o infecţie destul de comună, poate avea consecinţe nefaste pentru o viitoare mămică sau pentru copilul ei.
Printre acestea se numără şi un risc crescut de pierdere a sarcinii, prelungirea sarcinii, cât şi o lungă listă de efecte negative asupra viitorului copil (precum probleme de creştere, afectarea vederii, leziuni cerebrale, epilepsie etc.).
Pentru a preîntâmpina ceea ce poate fi un adevărat coşmar pentru o femeie gravidă, este important să aflaţi din timp ce este şi cum se tratează Toxoplasmoza.
Infecţia cu Toxoplasma – metode de transmitere
De obicei, infecţia cu acest parazit este transmisă prin contactul cu o pisică, dar infecţia poate fi contractată şi prin consumul de carne insuficient preparată (în special pentru carnea de porc şi miel), consumul de apă sau alimente contaminate, igiena deficitară a mâinilor după manipularea unor obiecte contaminate cu chisturi de paraziţi (de exemplu nisipul din cutia pisicii, obiecte de grădinărit, etc.) sau transmiterea materno-fetală.
Aceasta din urmă se produce în cazul în care în sângele mamei există paraziţi, deci atunci când contactul cu parazitul s-a produs imediat înaintea sarcinii sau în timpul sarcinii.
„În general infecţia adultului sau chiar şi a copilului cu toxoplasma gondii este asimptomatică sau doar puţin simptomatică, pacientele prezentând doar o uşoară modificare a stării generale, subfebrilităţi, adenopatii. Rar, în cazul corioretinitei cu toxoplasmă, manifestările sunt zgomotoase, la nivelul gobului ocular, manifestându-se prin durere, edem, roşeaţă.” ne spune Dr. Gherlan George, Medic Primar Boli Infecţioase în cadrul Columna Medical Center.
Simptomele infecţiei cu Toxoplasma şi analize necesare
Având în vedere că această infecţie nu prezintă, de obicei, simptome, ideal este ca femeia să se testeze înainte de a rămâne însărcinată (atunci când este vorba despre o sarcină programată).
Această testare este obligatorie în cazul celor ce urmează proceduri de reproducere umană asistată.
În cazul în care femeia este deja însărcinată, testarea anticorpilor pentru toxoplasmă se face prima oară în jurul săptămânii a 8-a. În cazul unor rezultate pozitive (şi în lipsa unor analize efectuate anterior sarcinii), medicii vor face investigaţii suplimentare pentru a stabili cât mai clar dacă infecţia s-a produs în timpul sarcinii sau aproape de momentul producerii sarcinii. În cazul în care răspunsul este pozitiv, fătul este considerat cu risc.
„La pacientele însărcinate diagnosticate cu infecţie acută cu toxoplasma gondii se recomandă efectuarea unei ecografii de sarcină în vederea evaluării prezenţei unor anomalii ale produsului de concepţie, precum şi efectuarea amniocentezei (după 16-18 săptămâni de sarcină) pentru PCR toxoplasma din lichidul amniotic. În cazul în care infecţia se produce în primul trimestru de sarcină, iar rezultatul PCR toxoplasma din lichidul amniotic este pozitiv, având în vedere riscul mare de producere al unor leziuni severe, se recomandă întreruperea terapeutică a sarcinii. În cazul în care infecţia se produce în trimestrele 2 sau 3 de sarcină iar infecţia fătului e confirmată prin PCR toxoplasma din lichidul amniotic, dacă examenul ecografic indică anomalii, se recomandă întreruperea sarcinii. ” a declarat Dr. Gherlan George, Medic Primar Boli Infecţioase în cadrul Columna Medical Center.
Dacă viitoarea mămică se decide să păstreze sarcina deşi este confirmată infecţia maternă, este recomandat un tratament antibiotic bazat pe Spiramicină sau Pirimetamină, Sulfadiazină şi Acid folinic. Tratamentul antibiotic trebuie continuat până la naştere.
Nou-născutul rezultat din sarcina complicată cu infecţie cu toxoplasma trebuie evaluat clinic şi biologic după naştere pentru a se stabili dacă micuţul suferă de toxoplasmoză congenitală şi dacă acesta trebuie să urmeze un tratament antibiotic.