Există o serie de tradiții și obiceiuri în România pe care, încetul cu încetul, începem să le pierdem. Obiceiurile de peste Ocean ne-au acaparat acum felul în care sărbătorim Crăciunul, mai ales în orașele mari ale țării. Cu toate acestea, dacă dorești să simți adevăratul spirit al Crăciunului, cu colindători cât vezi cu ochii, cu post și rugăciune și nu în ultimul rând, cu ritualuri vechi de secole, alege să-ți petreci această sărbătoare de iarnă în orice sat din România.
Iată ce tradiții și obiceiuri vechi de secole te așteptă, atunci când alegi să sărbătorești Crăciunul în diferite regiuni ale României:
Cu toții cunoaștem frumusețea zonei care, de ceva timp, s-a făcut remarcată și peste hotare. În perioada Crăciunului, această regiune a României este cuprinsă de sunetele colindelor, de aroma inconfundabilă a mâncărurilor, de dangătul clopotelor bisericilor și de oamenii minunați care respectă aceleași tradiții de secole.
Printre cele mai importante ritualuri din zona Transilvaniei se numără colindatul. Cetele de colindători merg din case în case și vestesc nașterea Domnului. Tradiția spune că aceste cete de colindători trebuie să fie alcătuite dintr-un număr par sau altfel, aceștia nu vor primi destule daruri.
Pe lângă cei care deschid sezonul colindelor prin vestirea nașterii Domnului se află cei cu Steaua, colindătorii care cântă cu forțe proaspete vestitul colind „Steaua sus răsare”. Steaua trebuie să fie confecționată manual, din lemn, cartoane și bineînțeles, o imagine reprezentativă cu o stea în mijloc. În colțurile Stelei se va înfășura beteală.
A treia ceată de colindători o reprezintă cei cu Viflaimul. Aceștia colindă cu o bisericută din lemn și un staul în miniatură, asemenea celui în care s-a născut Iisus Hristos. În cazul acestor colindători, răsplata se va face în bani pentru ca gazdele să aibă parte de noroc și de belșug în anul ce urmează să vină.
Localnicii acestei regiuni pregătesc zile în șir mâncărurile tradiționale de Crăciun. Nașterea Domnului se va sărbători alături de rude și de prieteni apropiați în jurul unei mese festive. După un post lung de 40 de zile de la care moldovenii cu greu se abat, femeile găspodăriei pregătesc mâncăruri conform rețetelor vechi transmise din mamă în fiică. De la cozonaci la plăcinte moldovenești, care sunt vedetele de pe masa de Crăciun din Moldova, la carnea de porc preparată sub diverse forme, toate sunt pregătite cu dragoste pentru familie și oaspeți.
Pe lângă împodobirea bradului de Crăciun, moldovenii aleg să împodobească întreaga casă cu diverse plante precum maghiranul, busuiocul șu bumbușorul. Totodată, aceste plante sunt folosite și de către colindători.
Printre alte tradiții și obiceiuri pe care moldovenii încă le respectă există și cea a Crăciuneilor, niște colaci în formă de cifra opt. Aceștia se pun la icoană și se lasă acolo până la sfârșitul lunii martie, când se merge la arat. În martie, colacul se va rupe în trei părți.
Printre cele mai cunoscute colinde întâlnite în regiunea olteniei este Steaua. Aici, cetele de copii și tineri sunt ceva mai mici decât în Transilvania, fiecare ceată fiind împărțită în patru membri. Unul dintre aceștia va ține steaua, altul nucile sau covrigii primiți, altul banii, iar ultimul este mereu atent la câinii ce ar putea să-i alerge după colindat.
Femeile din Oltenia urmează o altă tradiție, veche de mai bine de 100 de ani, în care tămâiază mormintele cu tăciuni aprinși și smirnă sfințită, rugându-se pentru iertarea păcatelor celor morți și aducând spiritul Crăciunului aproape de aceștia.
În ceea ce privește bărbații din Oltenia, aceștia practică un obicei cunoscut sub numele de „Pițăreii”. Aceștia merg din case în care în straie populare și specifice zonei pentru a-i mulțumi Domnului pentru belșugul de pe ogoare.
În regiunea Banatului, bradul de Crăciun este decorat cu dulciuri, altfel decât obiceiul orășenilor care îl decorează cu globuri și instalații luminoase. Pe lângă decorațiunile din dulciuri, sub brad se vor pune daruri pentru Moș Crăciun, mai exact un cârnat, un colac și răchie.
Vestitorii Nașterii Domnului colindă apoape toată noapte și sunt răsplătiți doar cu roade ale câmpului sau cu produse făcute în casă. „Colindul Bojilor” este un obicei unic. Fetele poartă măști bărbătești, iar bărbații măști femeiești, colindă până în zori și dansează până când aceștia se sărută la finalul spectacolului.
În anumite părți ale Banatului, colindătorii confecționează manual un toiag cu tricolorul legat în vârf. Înainte de a colinda, aceștia bat cu toiagul în poarta gazdelor pentru a alunga toate relele și a aduce prosperitate familiilor.
În Bucovina, tăiatul porcului este o tradiție de bază în perioada Crăciunului. În satele din această regiune, preoții umblă din case în case pentru a sfinții bucatele pregătite pentru masa de Crăciun.
Printre principalele preparate tradiționale de Crăciun se numără: pâinea frământată cu mâna în copaie și rumenită în cuptoarele de lut, slană afumată, tobă, chișcă, cârnați afumați, șorici, salată de hrean, sarmale și friptură. Totodată, gospodăresele nu uită de desertul mesei de Crăciun, unde nu ar trebui să lipsească nucile umplute, cornulețele cu magiun și cozonacii inconfundabili.
Camera în care se va sărbători Crăciunul și se va servi masa în familie este împodobită cu levănțică, mentă și busuioc. Această tradiție spune că cele trei arome atrag norocul în gospodărie.