10 mecanisme de apărare ale psihicului uman

Mecanismele de apărare sunt comportamente pe care oamenii le folosesc pentru a se separa de evenimente, acțiuni sau gânduri neplăcute. Dr. Mark Winborn, psihoterapeut jungian și psiholog clinician, ne-a vorbit despre cele mai importante10 mecanisme de apărare.

Teoria psihanalitică a adus în prim plan mecanismele de apărare, aceste strategii psihologice ce pot ajuta oamenii să pună distanță între ei și sentimente nedorite cum ar fi vinovăția sau rușinea. Propusă pentru prima dată de Sigmund Freud, teoria mecansimelor de apărare a evoluat de-a lungul timpului și susține că anumite comportamente – mecanismele de apărare – nu sunt sub controlul conștient al unei persoane, fiind o parte naturală a dezvoltării psihologice.

În 1936, Anna Freud a creat prima declarație majoră privind mecanismele de apărare în “Eul și mecanismele de apărare”. Dr. Mark Winborn ne-a vorbit de fiecare dintre cele 10 mecanisme de apărare. “Alte procese de apărare au fost adăugate de-a lungul timpului, iar acestea pot fi explicate, de asemenea, în cheia psihoterapiei analitice”, ne-a explicat psihoterapeutul jungian.

Recomandări

Rușinea: cum poți scăpa de ea?

4 motive pentru care ți-e frică de despărțire și rămâi în relația greșită

Reprimarea este acel mecanism de apărare ce presupune retragerea din conștiință a unei idei, afect sau dorință nedorite prin împingerea acesteia în partea inconștientă a minții.

Formarea reacției reprezintă fixarea în conștiință a unei idei, afect sau dorință care este opusă unui impuls inconștient de temut.

Proiecția se referă la toate acele sentimentele nedorite ce, tocmai din această cauză, sunt atribuite altei persoane.

Regresia este o revenire la forme de gratificare aparținând fazelor anterioare dezvoltării umane, datorită conflictelor apărute în stadii mai dezvoltate. Regresia la vârste mai mici, de exemplu.

Raționalizarea este acel mecanism de apărare care duce la înlocuirea cauzei adevărate, dar amenințătoare a comportamentului, cu o explicație sigură și rezonabilă.

Negarea e refuzul conștient de a percepe fapte tulburătoare. Privează individul de conștientizarea necesară pentru a face față provocărilor externe și, de asemenea, de folosirea strategiilor adecvate pentru supraviețuire.

Deplasarea reprezintă redirecționarea unui impuls către un receptor mai puțin amenințător. Astfel, putem minimiza efectele dezamăgirii, de exemplu.

Anularea este acel mecansim de apărare care constă într-un act al cărui scop este chiar anularea unei experiențe neplăcute anterioare.

Introiecția este strâns legată de identificare, urmărește rezolvarea unor dificultăți emoționale ale individului prin atribuirea caracteristicilor de personalitate ale altcuiva.

Sublimarea reprezintă că o parte din energia investită în impulsurile sexuale este transferată către urmărirea unor realizări valoroase din punct de vedere social, cum ar fi eforturile artistice sau științifice.

La invitația Societății Române de Analiză Jungiană (SRAJ), Dr. Mark Winborn va susține un seminar destinat specialiștilor în sănătate mintală în week-end-ul 15-16 octombrie (între orele 16-19) despre înțelegerea mecanismelor de apărare în procesul psihoterapeutic. Accentul se va pune pe dezvoltarea unei înțelegeri a unei varietăți de procese de apărare și a funcției psihologice a acestor procese, în special în ceea ce privește formarea simptomelor, desfășurarea unei analize (în special în formarea rezistenței) și dezvoltarea organizării personalității. În cadrul seminarului, Dr. Mark Winborn va trece de la conceptualizarea psihanalitică a mecanismelor de apărare la interpretări unice jungiene ale proceselor de apărare. În cele din urmă, vor fi explorate câteva critici sau re-interpretări contemporane ale teoriei apărării.