Avem mult timp de petrecut în casă. Stăm cu familia, oferim atenţie animalelor de companie, gătim, stăm cu cei mici şi, de ce nu, să citim. Aşadar, iată 6 titluri perfecte pentru a ne (re)găsi resursele interioare şi pentru a transforma chiar şi cele mai nefaste împrejurări în experienţe bune. Şi, cum una dintre resursele noastre în momente de criză este umorul, o doză în plus de la autorii de mai jos nu ne strică.
În cei şaptezeci de mii de ani de când strămoşii noştri au plecat din Africa şi s-au raspândit pe întreaga planetă, oamenii au ajuns foarte departe: suntem în vârful lanţului trofic, am luat natura în stăpânire, avem civilizaţie, ştiinţă şi artă — ce mai, adevăraţi campioni. Dar adevărul e că drumul n-a fost mereu uşor, iar uneori am reuşit s-o dăm magistral în bară. Ba chiar avem suficiente dovezi că specia noastră nu devine mai înţeleaptă cu trecerea timpului: Lucy, prima noastră strămoaşă, cade din copac şi moare; într-o noapte de beţie, armata austriacă se atacă pe ea însăşi, pricinuindu-şi mari pierderi; Mao concepe un plan de sănătate publică în urma căruia mor zeci de milioane de oameni; superputerea lumii de azi îşi alege drept preşedinte un mogul de televiziune… Împletind istoria, ştiinţa, politica şi cultura pop, Oamenii oferă o panorama asupra momentelor lipsite de glorie ale speciei noastre şi te ajută să-ţi aminteşti că, de fiecare dată când ai călcat strâmb, se putea şi mult mai rău.
Jonas Jonasson, jurnalist, consultant media şi producător TV s-a dedicat scrisului la 47 de ani şi a reuşit să transforme fiecare carte într-un succes garantat, creând personaje savuroase. Cu un farmec incredibil, mult umor şi cu o poveste năucitoare, Analfabeta care ştia să socotească îi cucereşte pe cititori încă de la primele pagini. Totul începe cu Nombeko Mayeki, o fată a cărei meserie, nu şi vocaţie, este de curăţătoare de latrine în Soweto, Africa de Sud. Ea ajunge să fugă de cel mai nemilos serviciu secret internaţional – împreună cu trei surori chinezoaice cam aiurite, dar pline de intenţii bune, doi fraţi gemeni care sunt, oficial, aceeaşi persoană, şi un fermier bătrân. Iar soarta regelui Suedei – şi a lumii – stă pe umerii ei. În schemă se mai află şi o bombă atomică nedeclarată, care călătoreşte incognito sub formă de carne de antilopă şi care are propriile aventuri.
Personajul cărţii „Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastră şi a dispărut”, Allan Karlsson se întoarce! În Bărbatul de 101 ani care voia să salveze lumea unde este şi mai bătrân, dar şi mai amuzant, în stilul lui Jonasson. Totul începe cu maneta buclucaşă din balonul cu aer cald şi cu trei sticle de şampanie. Allan tocmai a împlinit 101 ani şi, împreună cu prietenul său Julius, aşteaptă să înceapă petrecerea, când cineva rupe maneta. Până să-şi dea seama, cei doi prieteni se trezesc că se înalţă tot mai sus, deasupra Oceanului Indian… Însă când ajungi în înaltul cerului, mai trebuie să şi cobori… aşa că, după ce sunt salvaţi din apele oceanului de o navă nord-coreeană, Allan şi Julius sunt prinşi într-o criză diplomatică internaţională, declanşată de o valiză plină cu uraniu. Toată lumea pare interesată de această valiză – de la Donald Trump şi Kim Jong-un la Vladimir Putin şi Angela Merkel –, iar aventurile se ţin lanţ. Un mesaj guvernamental de maximă importanţă, mâzgălit pe un şerveţel (după nenumărate pahare de votcă cu suc de mere), un caz complicat cu nişte sicrie schimbate, o întâlnire cu un nazist furios, o grămadă de sparanghel de contrabandă…
„Gounelle e un scriitor plin de optimism care revitalizează valorile umanismului şi ne reînvaţă să visăm”, nota publicaţia „Libération” în recenzia cărţii Şi vei găsi comoara din adâncul tău. Povestea începe în ziua când Alice, o femeie dinamică şi îndrăzneaţă, se reîntâlneşte cu Jérémie, prietenul ei din copilărie. Devenit între timp preot de ţară, Jérémie îi mărturiseşte că e mâhnit de numărul mic de enoriaşi de la biserica lui. Deşi atee, Alice îşi propune să-l ajute cu metodele ei de specialistă în comunicare — iniţiativă care o face să se adâncească în spiritualitatea creştinismului şi a hinduismului, în taoism şi budism, prilejuind-i descoperirea unui adevăr universal tulburător. Un adevăr despre om şi împlinirea lui, trecut sub tăcere de biserică şi pierdut de-a lungul secolelor. Emoţionant şi captivant, noul roman al lui Laurent Gounelle descrie un univers spiritual fascinant şi ne revelează o altă dimensiune a existenţei, în care omul se simte puternic, iar bucuria este o stare durabilă.
„Toţi ne-am schimbat viziunea asupra multor teme, de numeroase ori. Este bine să o facem. Cu toţii am fost încăpăţânaţi, cruzi, stupizi şi imaturi. Dar şi generoşi, oneşti şi altruişti. Aşa este natura umană: capabilă de ce poate fi mai bun şi de ce poate fi mai rău. Depinde ce parte a sufletului nostru alimentăm„, declară scriitorul şi psihologul spaniol Rafael Santandreu care a conceput cartea Nimic nu este atât de grav ca pe un manual complet de autoterapie bazată pe tehnicile psihologiei cognitive. Într-un stil lejer şi antrenant, Rafael Santandreu explică metodele terapiilor de scurtă durată pentru cele mai întâlnite probleme ale omului modern – anxietatea, stresul, inadecvarea socială, tensiunile în cuplu, depresia – şi oferă sfaturi şi exerciţii uşor de făcut, care pot conduce la vindecare.
Trăim vremuri interesante. Deşi suntem mai liberi, mai sănătoşi şi mai înstăriţi ca oricând, cumva, totul pare să se fi defectat într-un mod oribil şi ireparabil: planeta se încălzeşte, guvernele eşuează, economiile se prăbuşesc, şi toată lumea se declară ofensată pe Twitter, spune Manson. În acest punct al istoriei, când avem acces la tehnologie, educaţie şi comunicare cu o uşurinţă la care strămoşii noştri nici n-ar fi visat, prea mulţi dintre noi se simt lipsiţi de speranţă.
În cartea Arta subtilă a disperării, Mark Manson îşi îndreaptă atenţia asupra nesfârşitelor nenorociri care au loc în lume. Inspirându-se din cercetările psihologice legate de aceste subiecte, precum şi din înţelepciunea atemporală a lui Platon, Nietzsche sau a legendarului Tom Waits, el disecă religia şi politica şi modul în care acestea au ajuns să semene între ele. Manson analizează relaţia noastră cu banii, cu industria de divertisment şi cu internetul, arătând că, oricât de bun ar fi un lucru, dacă este consumat în exces, ne poate omorî – psihologic vorbind. Cu erudiţie şi umor, el ne ia de guler şi ne provoacă să fim mai sinceri cu noi înşine şi mai conectaţi cu lumea în moduri la care probabil că nu ne-am mai gândit până acum.