6 paradoxuri care te ajută să trăieşti o viaţă frumoasă

Pentru început să vorbim despre paradox: ce este şi ce implică el. Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, paradoxul este definit ca ”enunţ contradictoriu şi, în acelaşi timp, demonstrabil; părere (absurdă) contrară adevărului unanim recunoscut”. Pentru că lumea în care trăim are la bază principiul dualităţii: alb-negru, sus-jos, trecut-viitor, plăcut-neplăcut, cald-rece etc. realitatea însă, este guvernată de ambele aspecte care duc la un echilibru. Pentru a trăi complet şi pentru a ne ajuta să evoluăm, avem nevoie atât de aspectele pozitive, cât şi de opusul lor. Laura Maria Cojocaru, psiholog, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, susţine că există 6 paradoxuri în această viaţă pe care, dacă reuşim să ne ghidăm după ele, ajungem să ducem o viaţă echilobrată şi bazată pe împlinirea obiectivelor.

 

Acţiunea şi non-acţiunea. “Suntem de acord de obicei că, pentru a obţine în viaţă ceea ce ne dorim, este importantă acţiunea. Cu siguranţă, dacă ne este sete, ne luăm un pahar cu apă sau cerem unul, deci acţionăm. Ne stabilim un obiectiv şi începem să mergem pe drumul spre acesta, deci acţionăm. Însă, dacă obiectivul nostru depinde şi de alţi factori că timp, energie, informaţie, resurse sau alte persoane, este important să: lăsăm timpul să-şi facă treaba (să avem răbdare), energia să se regenereze (să evităm epuizarea), să accesăm pe rând informaţiile necesare şi să căutăm un răspuns acolo unde el depinde de alţii (să ne acordăm şansă de a învaţă continuu), să-i lăsăm pe ceilalţi să-şi facă jumătatea lor de drum către noi (respect faţă de timpul, energia, informaţia şi alegerile oamenilor). Cumva, aceste aspecte înseamnă non-acţiune, fără de care ar însemna doar să forţăm lucrurile şi cumva să le stricăm”, explică psihologul.

 

Acceptarea şi non-acceptarea. Potrivit specialistului, pentru a ne menţine starea de bine şi motivaţia este important să învăţăm să acceptăm atât imperfecţiunile noastre, cât şi pe ale celor din jur, dar şi schimbările şi provocările pe care viaţa ni le aduce. În acelaşi timp, este important să nu acceptăm să fim trataţi cu lipsa de respect, să ne fie încălcate drepturile umane, morale, legale, să nu acceptăm să fim asupriţi, folosiţi, minţiţi, să trăim mai puţîn bine decât potenţialul nostru cel mai înalt etc.

 

Lucrul cunoscut şi noutatea. “Este firesc şi benefic ca un lucru (respectiv resursă, situaţie, mod de gândire, strategie, persoană etc.) cunoscut şi verificat ca fiind funcţional, să fim tentaţi să-l menţinem şi să-l reluăm pentru a ne asigura reuşită. De asemenea, este constructiv să rămânem flexibili şi să accesăm informaţii şi resurse noi, persoane şi contexte noi, chiar noi modalităţi de percepţie şi de strategie în obţinerea obiectivelor, deoarece noul, inovaţia ne pot ajută să ajungem la împlinirea visului mai repede, mai uşor şi mai sigur decât într-o perioada anterioară”, consideră psihologul Laura Maria Cojocaru. 

 

A dărui şi a primi/a cere şi a lua. Psihologul este de părere că atunci când ne dorim să primim ceva în viaţă, primul pas este acela de a oferi, iar asta stă în educaţia noastră. Astfel, devenim exemple pentru cei din jur şi, la fel de important este să acceptăm să primim ceea ce ne oferă cei din jur sau viaţă în general: informaţie, ajutor, oportunităţi, ghidaj, daruri. De asemenea, este important să învăţăm să cerem ceea ce avem nevoie şi să ne luăm de la viaţă ceea ce avem nevoie.

 

Libertate şi respectare legi, norme. “Toţi ne dorim să fim liberi şi să ne simţim liberi în gândire, în acţiuni, în decizii. Pentru o viaţă plină de bucurie, avem nevoie să beneficiem de acest tip de libertate şi să ne acordăm şi noi înşine libertatea de a schimba ce este nevoie, dacă este nevoie, libertatea de a decide ce tip de viaţă şi de muncă ni se potriveşte, de a decide în privinţa vieţii personale ş.a. Tototdată, pentru a putea beneficia de aceste libertăţi, este important ca nici noi să nu le încălcăm pe ale altora, deci să respectăm nişte reguli, legi morale sau sociale, nişte norme de conduită, gândire şi simţire”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru. 

 

Echilibrul şi dezechilibrul. “Este de la sine înţeles faptul că echilibrul este cheia unei vieţi împlinite pe toate planurile. Echilibrul îl putem construi în viaţă noastră, de la cele mai simple aspecte până la cele mai complexe: echilibrul alimentar, echilibrul financiar, echilibrul între timpul cu familia şi timpul cu prietenii, echilibrul între timpul de muncă şi cel de odihnă, între viaţă profesională şi cea personală etc. Cu toate acestea, crearea unui echilibru începe cu producerea iniţială a unui dezechilibru. De exemplu, atunci când vrem să facem ordine în casă sau într-un dulap cu haine, începem prin a scoate totul în mod dezordonat, deci producem un dezechilibru. Acesta este necesar pentru a facilita ordinea ulterioară. De multe ori viaţă ne pune în contexte care ne fac să simţim dezechilibre emoţionale, financiare, sociale, relaţionale sau de altă natură. Este bine să ne luăm în aceste contexte o mică pauză de conştientizare şi să observăm că de fapt viaţa ne pregăteşte pentru o nouă ordine mai potrivită pentru noi în acea perioada de viaţă, deci ne pregăteşte – dacă vrem să fim atenţi şi să profităm de oportunitate – pentru echilibru”, conchide psihologul.