Adela Dumitraşcu – oceanograf & geofizician – Cum a fost în cea mai mare expediţie polară din lume – MOSAiC. Interviu EXCLUSIV (1)

Adela Dumitraşcu, 38 de ani, oceanograf şi geofizician, stabilit în Göteborg, Suedia, face parte din lista selectă a oamenilor de ştiinţă care participă la cea mai mare expediţie arctică din istorie – MOSAiC. Am avut plăcerea să aflăm în exclusivitate detalii despre cum se desfăşoară o expediţie de o astfel de amploare, ce date despre încălzirea globală s-au cules până acum, ce înseamnă să lucrezi pe gheaţă la temperaturi extreme, ce vietăţi au întâlnit şi cum s-au adaptat cercetătorii iarna, foarte aproape de Polul Nord chiar de la singurul cercetător român implicat în expediţie. Avem onoarea să ilustrăm interviul cu fotografiile geofizicianului & vulconologului german Steffen Graupner, şi el implicat în expediţie. 

CSÎD: Adela, cum te simţi după ce te-ai întors din cea mai mare expediţie arctică MOSAiC?
Adela Dumitraşcu: Da, a trecut o lună deja de când sunt acasă şi încă încerc să mă acomodez cu realitatea şi cu noua realitate de fapt a coronavirusului. Am avut numai o zi liberă şi m-am întors la muncă – am multe proiecte de planificat la MMT şi la universitate care nu pot aştepta.
Primele zile de la întoarcere m-am simţit foarte obosită (după 4 luni de muncă, zi de zi, e normal) dar m-am recuperat rapid, soarele a ajutat foarte mult! În rest mi-e dor de liniştea sau furtuna arctică, mi-e dor de echipa cu care am lucrat zi de zi împreună, mi-e dor să aud gheaţa mişcându-se şi să aud scârţâitul zăpezii sub picioare, mi-e dor de noaptea arctică sub clar de lună, mi-e dor de florile de gheaţă! Cred că această melancolie va persista toată viaţa!

Recomandări

Suedia: vacanţă în insula Öland – soare, nisip fin, delicatese şi mori de vânt

Horia Colibasanu, un dentist la mare inaltime

600 de cercetători participă la cea mai amplă expediţie polară de până acum MOSAiC, foto Steffen Graupner

Cum este organizată cea mai mare expediţie arctică din lume?

CSÎD: Cum se desfăşoară expediţia şi cum ai primit vestea că vei participa?
Adela Dumitraşcu: Expediţia a început în septembrie 2019 şi este planificată până în octombrie 2020. Ideea a fost de a îngheţa spargătorul de gheaţă german Polarstern într-o locaţie care oferă posibilităţi de studiu pentru toate grupurile de cercetare la bord dar şi o stabilitate relativă pentru „oraşele” de cercetare pe gheaţă. Această locaţie a fost undeva la 85 grade N. După care motoarele au fost oprite şi vasul a plutit în derivă cu gheaţa. Pe gheaţă am avut centre de cercetare (aşa numitele oraşe), corturi şi cabine încălzite pentru instrumentele folosite, şi aceste centre au analizat atmosfera, oceanul şi interacţiunile dintre apa mării-gheaţa-zăpada-atmosfera. Bineînţeles am avut şi un robot pe care îl trimiteam în apă, sub gheaţă, pentru a analiza ecosistemul marin până la 300 m adâncime.  

Adela Dumitraşcu – oceanograf şi geofizician – recoltează probe de gheaţă în expediţia polară MOSAiC, foto Steffen Graupner

Grupul de cercetare din care fac eu parte, bio-geo-chimie (BGC), se ocupă cu analiza gazelor produse în mare parte de algele marine în apa mării şi în gheaţă şi care sunt transferate în atmosferă. Aceste gaze au un impact major asupra stratului de ozon distrugându-l prin interacţiunile chimice. Noi forăm gheata în diferite locaţii până la câţiva kilometri distanţă de vas. La distanţe mai mari foloseam elicopterele pentru transportul echipamentului şi a probelor. Probele de gheaţă erau aduse la bordul vasului Polarstern şi analizate în laborator. Bineînţeles noi analizam şi probele de apă luate de la 4.000 m adâncime până la suprafaţă, luăm probe de zăpada, aer şi probele mele favorite: florile de gheaţă!
Eu ştiam că o să particip în expediţia MOSAiC din 2018 când am fost la Polul Nord pe durata verii cu expediţia Arctic Ocean 2018. Grupul nostru de cercetare s-a ocupat cu aceleasi analize, dar pe durata verii. MOSAiC ne oferă posibilitatea de a analiza aceste gaze pe durata iernii.

Temperaturile au ajuns şi la – 40 grade Celsius. În imagine geofizicienii Steffen Graupner şi Adela Dumitraşcu 

Expediţia MOSAiC – predicţii despre efectele încălzirii globale

CSÎD: Ce mesaje ale planetei vizavi de încălzirea globală aţi putut descifra până în acest moment?
Adela Dumitraşcu: Încălzirea e evidentă în zona arctică şi de asemenea schimbările climatice sunt evidente. Observăm o creştere a temperaturii aerului şi în general dar şi a apei mării care la rândul lor duc la schimbări climatice şi ecologice în regiunea arctică. Extinderea gheţii în zona arctică a atins un nou record minim de când am început expediţia şi comparând cu datele din 1981 până acum, 2020. Predomină gheaţa nou formată, gheaţa de un an (first year ice) decât gheaţa care are o grosime de câţiva metri şi care rezistă doi sau mai mulţi ani (second year ice/multi-year ice). Aceasta gheaţă „nouă” de un an se rupe mai repede şi se topeşte mai rapid oferind şi schimbări în ecosistemul arctic şi în procesele bio-geo-chimice, ca de exemplu fluxul de gaze între ocean şi atmosfera pe care îl analizăm noi la universitate din Göteborg.

Expediţia MOSAiC a început în septembrie 2019 şi este planificată până în octombrie 2020, foto Steffen Graupner

De asemenea am avut şi schimbări abrupte de temperatură de la o zi la alta, de la -40C la -9C în 12 ore, relatat la schimbările climatice. Am avut de asemenea, cu surprindere, vizita unui urs polar pe durata nopţii arctice, o focă ne-a vizitat de câteva ori şi am filmat sub gheaţa prezentă codului polar (polar cod). Acestea sunt posibilele efecte ale încălzirii apei mării asupra ecosistemului care duc la migrarea unor specii spre nord în căutarea apelor mai reci. Noi am făcut aceste observaţii foarte aproape de Polul Nord, în jur de 87-88 grade N.
Aceste schimbări drastice în climatul arctic duc la rândul lor la schimbări majore în climatul global, schimbări în curentul de aer „jet stream”, ruperea vortexului polar, şi de exemplu episoade de secetă, caniculă, inundaţii, sau ger extrem în diferite părţi ale globului. Aceste fenomene de vreme extreme vor fi mult mai dese în viitor.  

Probele de gheaţă sunt atent analizate, foto Steffen Grauper

Fiecare dintre noi trebuie să protejeze planeta folosind responsabil resursele

CSÎD: La ce să ne aşteptăm în viitor de la viaţa pe Terra?
Adela Dumitraşcu: La schimbare ne putem aştepta definitiv! Problema e cum ne adaptăm noi ca specie la aceste schimbări şi ce putem face pentru a remedia planeta. Viaţa, în general, s-a dovedit a avea o forţă de supravieţuire şi de adaptabilitate fenomenală şi schimbarea continuă e parte din definiţia vieţii.
Noi ca specie avem puterea de a schimba cursul natural al vieţii dovedit de revoluţia industrială şi efectele încălzirii globale într-un timp foarte rapid. La fel, avem inteligenţa de a remedia aceste efecte şi a îmbunătăţi starea planetei prin decizii ecologice, luate în primul rând în casa fiecărei persoane. A reduce consumul în general, a reutiliza lucrurile pe care le avem, a recicla, a folosi produse naturale sunt idei pe care oricine le poate aplica, de la mic la mare. Şi avem şi o datorie civică de a impune guvernanţilor noştri protejarea climatului. VA URMA

Noapte polară în expediţia MOSAiC, foto Steffen Graupner