Analizele de cancer te pot îmbolnăvi?

Analizele de cancer salvează vieți, mai ales dacă sunt făcute din timp, pentru că descoperă anumite cancere în stadi incipiente. Te-ai gândit, însă, că stresul prin care trec oamenii care fac aceste analize este atât de puternic încât i-ar putea îmbolnăvi?

 Vinay Prasad, medic oncolog și cercetător la Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon, a susținut în numeroase lucrări că analizele de cancer pot face, în anumite cazuri, tot atât de rău, pe cât poate face bine.

Analiza lui Prasad se bazează pe studii ample și riguroase la nivel național cu privire la rezultatele screening-ului în SUA și Europa, cu eșantioane cuprinzând mii până la sute de mii de indivizi. În multe cazuri, Prasad a descoperit că valoarea screening-ului în reducerea riscului general de deces este în cel mai bun caz discutabilă.

Recomandări

Un nou test poate depista cancerul de prostată!

O nouă metodă de a depista cancerul ar putea revoluționa medicina: furnicile

Acest model general pare să fie valabil pentru cancerele comune, cum ar fi cancerul pulmonar, de prostată și de sân. Ceea ce se poate întâmpla, sugerează Prasad, este că beneficiul screening-ului, care previne unele decese ale cancerului testat, este aproape în aceeași măsură compensat de decesele cauzate de screening-ul în sine, fie direct, fie indirect. Din această cauză, unii dintre cei care sunt testați par să moară din cauza unor afecțiuni care nu sunt testate pentru cancer, afecțiuni de care altfel nu ar fi suferit. Pentru că scopul sănătății publice este de a reduce riscurile generale, mai degrabă decât riscurile specifice, aceste constatări pun sub semnul întrebării analizele de cancer, în sensul în care supunerea la aceste analize, îngrijorările și stresul acestor pacienți le-ar putea afecta sănătatea emoțională.

Prasad citează un studiu din 2009 al cercetătorilor de la Harvard Medical School care a investigat cauzele morții la peste 342.000 de pacienți diagnosticați cu cancer de prostată. Cercetătorii au descoperit că, în comparație cu populația generală de bărbați din SUA, pacienții cu cancer aveau mult mai multe șanse de a muri din cauza suicidului și a atacului de cord. Ceea ce pare să implice acest lucru este că diagnosticul în sine s-ar putea dovedi mortal chiar și atunci când cancerul în sine nu ar fi condus către moarte, ci ar fi putut fi tratabil.

Suferința psihică poate duce la un risc mai mare de suicid. La rândul lui, și stresul poate duce la un risc mai mare de apariție a atacului de cord. Stresul la adulți este bine stabilit ca fiind un factor care contribuie major la riscul de atac de cord. Stresul unui diagnostic de cancer (precum și al unui tratament) poate fi un factor de stres suficient el însuși sau ar putea exacerba alți factori de risc.

Cu toate acestea, Prasad insistă că ar fi nevoie de studii mai ample, la nivelul unor populații mult mai mari pentru a determina estimări mai precise ale riscurilor generale pentru analizele de cancer.

E important, totuși, să facem analizele recomandate de medic, tocmai pentru a ne proteja sănătatea și, în procesul derulării acestor analize, să nu lăsăm stresul uni diagnostic să ne afecteze major. Iar dacă nu putem face asta de unii singuri, să apelăm la specialiști în sănătate mintală.