Cu toții avem frici… Frica este un instrument de supraviețuire UTIL, însă inutil când frica paralizează și interferează în activitățile zilnice. Despre frici vorbește Andrada Tache, psiholog și psihoterapeut în Germania și mamă a trei copii.
„Iubesc frumusețea în toate formele ei și am avut dintotdeauna o pasiune pentru corpul meu și pentru felul cum arăt. Nu de puține ori pasiunea mea a frizat obsesia și starea permanentă de nemulțumire, chiar și atunci când câștigăm nenumărate concursuri de Miss. Nimic nu îmi putea potoli nesațul de a deveni CEA MAI CEA, și mai minunată, atât fizic, cât și psihic. Nimic nu îmi putea stăvili nemulțumirea legată de propriul corp.”
La rândul meu, după multă psihoterapie și pregătire profesională, ca psihoterapeut, am ajutat mereu oameni cu probleme de imagine corporală, de stimă de sine și nu numai. Eu însămi am avut o teamă de îngrășare puternică și am adunat, în consecință, o expertiză bogată în diete și în așa-zisele stiluri de viață sănătoase, în psihologia slăbitului și a relației cu propriul corp încă din anul 2000 și până în prezent.
După 3 sarcini în care corpul meu a atins culmi nebănuite de kilograme în plus, s-a întâmplat inimaginabilul: mi-am privit teama în ochi: cine mai eram eu acum, cu 50 de kg în plus față de idealul meu, cu puțin înainte de a naște pe bebe 3?
Confruntată cu una dintre cele mai mari frici ale mele, culmea este ca…. m-am liniștit. Am aflat ca Eu-ul meu a rămas același, la fel de valoros, chiar și atunci, poate chiar mai iubibil, mai luminos, odată ce corpul meu a putut să crească și să dea naștere la 3 copii absolut minunați. Am aflat că cine sunt eu este la fel de puternic, minunat, frumos și atrăgător chiar și în spatele cortinei grele de 50 de kg. Între timp, sunt aproape la jumătatea drumului sănătos de revenire la silueta de dinainte de sarcini, însă încrederea câștigată în corpul meu e inegalabilă.
A trebuit să mă confrunt cu teama mea pentru a realiza cât de insignifiantă era. Cine suntem noi nu poate fi acoperit de kg în plus, la fel cum nu poate fi construit slăbind. Cine ești tu construiești zi de zi pe cont propriu și sărbătorești zi de zi prin starea ta de bine psihică și fizică. Nimic nu poate să zdruncine temelia solidă a încrederii tale în tine, în cine ești tu, în corpul tău și în ce lucruri minunate face el, câtă vreme tu îți iubești corpul zi de zi. El rămâne Templul nostru, casa cea mai frumoasă în care locuim în viața asta și e nevoie sa avem grijă de ea, cu grija pe care o arătăm față de un bebeluș”.