Anxietatea, boala omului modern! Recunoaşte simptomele şi află cum se tratează

În mod firesc, anxietatea ne mobilizează resursele psihice şi fizice pentru a face faţă situaţiilor neprielnice sau periculoase. Anticipăm realist dificultăţile, ne luăm precauţii suficiente şi găsim soluţii potrivite la tot felul de probleme.
Anxietatea manifestată în plan social ne ajută să percepem mai departe de propria persoană, şi  anume emoţiile şi trebuinţele altora -€“ ingredientele esenţiale în construirea relaţiilor.

Ce este anxietatea socială?

Anxietatea socială (A.S.) ca şi tulburare psihică este o stare persistentă (minimum 6 luni) de  disconfort intens, teamă şi îngrijorare anticipatorie care se centrează pe interacţiunile cu alte persoane şi implică preocupare intensă de a fi evaluat negativ.
 
Aceasta nu se limitează la un eveniment anume din trecut, ci este o trăire continuă, împovărătoare, alimentată de convingeri ferme de inferioritate sub diverse aspecte. Acest mod de a privi lumea ca fiind hipercritică la adresa noastră ajunge să se generalizeze şi să includă situaţii care de fapt sunt neutre. De exemplu, un trecător oarecare ne poate privi, iar simpla observare a acestui comportament va genera automat gânduri referitoare la faptul că  avem un mers ciudat sau arătăm în neregulă. 
 
În paralel, explicaţii banale cum ar fi că privirea celuilalt nu avea nimic critic sau era chiar  apreciativă sunt ignorate.
 
Unii pacienţii declară cu toată convingerea că întreaga lor viaţă a fost plină de interacţiuni  sociale negative şi deci este pe deplin „justificată” apariţia anxietăţii sociale.  Calitatea vieţii şi posibilitatea de a funcţiona optim se reduc semnificativ:
 

• evitarea persistentă a situaţiilor sociale şi deci a anxietăţii resimţite în timpul acestora
   
• stări de tensiune crescută când totuşi are loc expunerea la aceste situaţii
   
• dificultăţi mari de concentrare a atenţiei; mintea este preocupată aproape continuu de presupusele evaluări negative ale celorlalţi
   
• o existenţă redusă la strictul necesar şi ulterior la mai puţin de atât. 

Recomandări

Anxietatea de sarbatori afecteaza peste 10% din romani

Nivelul scăzut de estrogen, vinovat de anxietatea femeilor

Anxietatea socială debutează de regulă în copilărie/adolescenţă. Prezenţa ei în aceste perioade, dar şi la adultul tânăr, este un factor de risc pentru apariţia depresiei majore şi prevesteşte un curs mai sever al bolii depresive.

Cum se manifestă anxietatea socială?

Se pot întâlni simptome din următoarele 4 categorii:
 
1. Senzaţii corporale: palpitaţii, percepţia scurtării mişcărilor respiratorii, uscăciunea gurii, căldură excesivă, înroşirea feţei, transpiraţiile abundente, ameţeală, greaţă, etc.
 
2. Gânduri referitoare la propria persoană, alţii, situaţii:
 
– „ toţi se uită fix/ foarte critic/ de sus la mine”
 
– „nu am nimic de spus/sigur voi uita ce vreau să spun”
 
– „toţi vor râde de cum mă comport/ceea ce zic”
 
– „nu am ce căuta aici” şi alte cogniţii despre inadecvarea personală
 
– „oamenii vor vedea cât de nervos/ciudat/penibil sunt”
 
3. Emoţii generate de gândurile negative:
 
– teamă intensă care cu timpul devine incapacitantă, pentru că se extinde de la una sau câteva situaţii temute la un număr parcă tot mai mare  – în formele severe se ajunge la o insatisfacţie generalizată legată de propria persoană dar şi de  mediul de viaţă
 
– sentimente de insuficienţă
 
– scăderea stimei de sine
 
4. Manifestări comportamentale:
 
– evitarea anumitor situaţii sau plecarea precipitată din acestea
 
– frecventarea pe cât posibil exclusivă a unor locuri/persoane „sigure” – una din iluziile cele mai periculoase, întrucât este inevitabil ca alte persoane să aibă aşteptări de la noi, iar aceste aşteptări să nu se îndeplinească întotdeauna. Cu timpul, numărul lor scade tot mai mult.
 
– evitarea interacţiunilor directe şi optarea pentru alternative audio/video sau persoane cărora le sunt delegate anumite sarcini

– cererea de asigurări că nu vor există critici înainte
 
– pregătiri excesive menite să pregătească persoana pentru un anumit tip de interacţiune (memorare replici, discursuri, glume, pretexte de a pleca mai devreme etc.)
 
– observarea continuă a anturajului, pentru a „ghici” din timp primele semne de evaluare negativă

– neparticiparea la conversaţii
 
– scăderea temporară a anxietăţii cu benzodiazepine sau alcool
 
Aceste măsuri pot fi utile cel mult pe termen scurt. În lipsa unor soluţii eficiente sau măcar realiste pentru început, situaţiile evitate devin tot mai temute şi deci A.S. se agravează.

Anxietatea socială – complicaţii şi tratament

Fobia socială este în sine o problemă importantă şi riscă să se agraveze fără măsuri terapeutice eficiente. În cele mai convenabile cazuri, apare singură. Adesea însă este însoţită de depresie majoră, panică, anxietate generalizată, abuz de substanţe, trăsături de personalitate evitantă şi chiar tentative de suicid. Poate fi inclusiv confundată cu tulburări psihice grave şi invers.
 
Şansele obţinerii de ameliorări clinice sunt la fel mari. În topul „preferintelor” pacienţilor conduce detaşat medicaţia psihotropă, iar beneficiile posibile cresc în cazul asocierii cu tehnici psihoterapeutice. 

Autor: Dr. Corneliu Ungureanu

Medic specialist psihiatrie/psihoterapeut

Clinica MentalHealth