Un mediu de lucru toxic îi poate face pe angajați să se simtă pedepsiți, respinși, vinovați, defensivi și umiliți. Acestora le este dificil să lucreze într-un astfel de mediu din cauza comportamentelor negative din partea conducerii sau a colegilor, cum ar fi lipsa de apreciere ori de feedback, minciuna, hărțuirea, manipularea sau umilirea. De asemenea, angajații dintr-un mediu de lucru toxic pot fi reticenți să-și exprime părerile, deoarece se tem că vor fi respinși sau criticați.
Iată câteva dintre modurile în care un astfel de mediu poate afecta angajații, dar și semnele prin care ne dăm seama că lucrăm într-o atmosferă toxică, în care nu vom rezista prea mult timp.
Semnele unui mediu de lucru toxic pot varia în funcție de angajat, de stilul său de lucru și de factorii declanșatori. Cu toate acestea, există câteva caracteristici comune ale unui mediu de lucru toxic la care trebuie să fiți atenți, cum ar fi:
Nimeni nu vrea să facă greșeli, dar când frica de eșec sau de inițiativă „paralizează” angajații, acesta este un semn al unui mediu de lucru toxic. Asta face ca angajații să se teamă de pedepse pentru eventuale eșecuri sau greșeli, evitând astfel să iasă din zona lor de confort.
Mediile de lucru toxice sunt caracterizate prin lipsa de încredere în angajați, care sunt permanent supravegheați. Micro-managementul face de obicei ca angajații să își pună la îndoială abilitățile.
Fără claritate cu privire la rolurile și responsabilitățile pe care le au, angajații pot avea așteptări eronate. Acest lucru poate duce la disfuncționalitate la locul de muncă. Conflictul poate apărea și între colegi cu privire la responsabilitate și cine trebuie să facă ce. Comunicarea clară cu privire la așteptările privind rolul fiecăruia poate preveni acest conflict la locul de muncă.
Angajații pot experimenta stres din mai multe motive, inclusiv epuizare, conflicte cu conducerea, lipsa de comunicare, frica de eșec. Stresul mental poate începe să afecteze fizic angajații, cauzând oboseală, tulburări de somn și dureri diverse.
În loc de comunicare clară, oamenii vorbesc în șoaptă, se uită cu dispreț și fac remarci malițioase – altfel spus, bârfesc. Atunci când angajații bârfesc despre ceilalți, apar probleme precum neîncrederea, depresia, epuizarea și anxietatea. Bârfa alimentează un mediu toxic, deoarece angajații se pot întoarce unul împotriva celuilalt și pot răspândi zvonuri jignitoare.
Dacă angajații vin și pleacă pe bandă rulantă, e semn că mediul de lucru este unul toxic. Există mai multe motive pentru care oamenii își părăsesc locurile de muncă, cum ar fi salariile mici, lipsa măririlor salariale, oportunitățile limitate de avansare și o lipsă de viziune, comunicare și implicare a managementului. Dacă există puțini angajați cu vechime în companie (minimum 5 ani), cu siguranță este un semn de mediu de lucru toxic.
Culturile toxice promovează adesea limite nesănătoase între viața profesională și cea personală. Ele încurajează angajații să prioritizeze munca, cauzând astfel epuizare psihologică. Unele acțiuni pot include așteptarea din partea conducerii ca angajații să lucreze peste program, să răspundă la e-mailuri în afara programului sau să lucreze în weekend.
Atunci când cineva manipulează psihologic pe altcineva, îl face pe acesta să-și pună la îndoială propriile abilități. Exemple de manipulare psihologică includ bârfele despre persoanele care nu sunt de față, excluderea din ședințe legate direct de munca lor și părerile negative despre performanța acestora.
Lipsa de optimism și moralul scăzut al angajaților sunt semne clare ale unui mediu de lucru toxic. Angajații care se simt nerezonabil tratați, ignorați sau nedreptățiți sunt mai puțin motivați să-și facă treaba în mod eficient. Conducerea trebuie să ajungă la sursa problemei pentru a preveni un ciclu vicios al negativității și pentru a crea o cultură de lucru mai productivă.
Mediile de lucru toxice pot provoca stres cronic, anxietate și depresie în rândul angajaților. Factori precum hărțuirea la locul de muncă, gestionarea deficitară a conflictelor, presiunea excesivă asupra muncii sau lipsa de suport social pot afecta starea mentală a angajaților.
Angajații care se confruntă cu un mediu de lucru toxic sunt mai predispuși să absenteze de la muncă din cauza bolilor sau a stresului. Acest lucru poate duce la o scădere a productivității și la costuri suplimentare pentru angajator.
Un mediu de lucru toxic poate favoriza comportamentele conflictuale și hărțuirea. Acestea pot duce la deteriorarea relațiilor dintre colegi și la o atmosferă tensionată la locul de muncă.
Angajații care se simt nesiguri sau stresați la locul de muncă pot avea o performanță mai scăzută. Aceasta poate afecta calitatea produselor sau serviciilor furnizate de companie.
Un mediu de lucru toxic poate avea un impact negativ asupra vieții personale a angajaților, afectând relațiile cu familia și prietenii, precum și sănătatea generală.
Este important ca angajatorii să recunoască importanța menținerii unui mediu de lucru sănătos și sigur și să ia măsuri pentru a preveni sau a gestiona factorii care pot contribui la un mediu de lucru toxic. Angajații, la rândul lor, ar trebui să fie conștienți de drepturile lor și să caute ajutor sau să raporteze problemele la conducere sau la departamentul de resurse umane atunci când se confruntă cu un mediu de lucru toxic.
Există câțiva măsuri pe care managerii le pot lua pentru a preveni și reduce „toxicitatea” la locul de muncă, cum ar fi:
Angajații sunt cea mai importantă resursă într-o companie – „și baza, și vârful”, conform psihologului Camelia Anca Baciu. Ascultați-i pe angajați și creați conversații sincere, în care să aflați care sunt nevoile lor. Identificați orice obstacole și implicați periodic angajații în discuții pentru a rezolva aceste probleme.
Nu așteptați ca lucrurile să meargă din inerție sau cu speranța că anumite conflicte sau nemulțumiri se vor rezolva de la sine – implicați-vă constant, „coborâți” printre angajați, luați-le în considerare propunerile și oferiți constant feedback și strategii concrete prin care pot fi puse în aplicare ideile acestora.
Pe lângă prioritizarea responsabilităților de muncă, concentrați-vă și asupra bunăstării angajaților prin crearea unui proces de feedback pentru identificarea membrilor toxici ai echipei, inclusiv a liderilor. Acest lucru include utilizarea unui chestionar pentru a afla care sunt gândurile angajaților cu privire la organizație și cultură. Asigurați-vă că acest lucru este anonim, astfel încât angajații să se simtă confortabil să-și împărtășească gândurile.
Arătați recunoștință zilnic – chiar și printr-un simplu „mulțumesc”. Prin recunoașterea tuturor succeselor, conducerea poate face ca echipa să se simtă apreciată și se creează un sentiment de împlinire.
De asemenea, identificați corect angajații care se dedică muncii lor și cu ajutorul cărora ați obținut rezultate pozitive, oferiți-le recompense, care pot consta fie în măriri salariale, bonusuri periodice, extra-beneficii (zile în plus de concediu, cursuri de dezvoltare personală, abonamente gratuite la sala de sport, vouchere de vacanță etc.).
Managerii trebuie să fie foarte atenți ce oameni angajează, mai ales dacă munca în companie presupune un efort de echipă. Evitați să includeți în echipă o persoană cu rol de conducere care nu are abilități de comunicare interpersonală și nici experiență în domeniul respectiv, iar competențele acesteia sunt mult mai scăzute decât ale subalternilor.
De asemenea, asigurați-vă că autoritatea este câștigată prin respectul și aprecierea echipei pentru implicarea autentică, nu impusă prin atitudine pasiv-agresivă.
O astfel de persoană creează un mediu de lucru toxic, în care membrii echipei nu vor avea încredere și nu vor fi motivați să performeze. Acest impas îi poate face pe cei mai buni angajați chiar să își dea demisia.
A fi un bun lider înseamnă să iei permanent „pulsul” celor care lucrează cu și pentru tine, să tratezi problemele cu luciditate, empatie și respect, să recunoști, să apreciezi și să recompensezi munca oamenilor dedicați și să îi inspiri prin comunicare, viziune, coerență, stabilitate și inovație.