Atacul de panică este declanșat brusc și implică o stare de teroare și tensiune foarte ridicată. Aceste episoade pot apărea oricând, chiar și în timpul somnului. Persoanele care se confruntă cu atacul de panică pot simți că mor sau că încep să înnebunească (acestea sunt cele mai comune gânduri). Frica și teroarea pe care o persoană le experimentează în timpul unui atac de panică nu sunt proporționale cu situația reală și se pot declanșa fără o legătură directă cu evenimentele care se petrec în jur.
Multe persoane confundă atacul de panică cu un atac de cord și este adevărat că unele dintre simptome pot fi similare. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor care au un atac de panică, cel mai probabil au mai avut unul înainte, declanșat de un eveniment sau situație similară. Durerea toracică a unui atac de panică este de obicei localizată în zona mijlocie a pieptului, în vreme ce durerea unui atac de cord se deplasează cel mai adesea către brațul stâng sau maxilar. Printre simptomele unui atac de panică se vor enumera: respirația rapidă, bătăile rapide ale inimii și frica intensă. Atacurile de panică vin și dispar brusc, dar din păcate lasă în urma lor o stare de epuizare totală. Un atac de panică nu va dura extrem de mult (cu aproximație 10 minute), însă ca urmare a intensității sale, persoana în cauză îl va resimți ca fiind mult mai lung.
Cum se tratează atacurile de panică?
Pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic concret, va fi nevoie de următoarele aspecte: realizarea unui examen fizic complet, teste de sânge pentru a verifica tiroida și alte posibile afecțiuni + un control cardiologic, o evaluare psihologică pentru a dezbate simptomele, temerile sau îngrijorările, situațiile stresante, problemele de relație, situațiile pe care le poți evita și istoricul familial
Cel mai bine este să ne adresăm medicului de familie imediat cum ne confruntăm cu această problemă. Multe persoane consideră că dacă au avut un episod, acesta va trece de la sine și situațiile vor reveni la normal, însă realitatea stă puțin diferit. De regulă, un atac de panică vine la pachet cu mai multe efecte secundare, printre care și posibila declanșare a altor atacuri, pe viitor. Dacă suferi de atacuri de panică, dar nu ai o tulburare de panică diagnosticată, poți beneficia în continuare de tratament și este chiar indicat să faci acest lucru. Dacă atacurile de panică nu sunt tratate, acestea se pot agrava și se pot dezvolta în tulburare de panică sau fobii.
Tratamentul atacului de panică se împarte în două categorii: partea de psihoterapie și partea de medicație. Este mai mult decât indicat ca cele două să meargă mână în mână, atât pentru a ajuta organismul să își revină pe moment, după episoadele traumatice prin care trece, cât și pentru a ajuta individul să înțeleagă posibilele cauze pentru care suferă de atacuri de panică și pentru a învăța cum poate face față mai bine, pe viitor, în cazul reapariției.
Psihoterapia este esențială chiar și după finalizarea medicației, până când se va îndeplini obiectivul final. Cât despre tratamentul medicamentos, iată ce trebuie reținut – acesta se împarte în:
Inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS). În general sigure, cu un risc scăzut de reacții adverse grave, antidepresivele ISRS sunt de obicei recomandate ca prima alegere de medicamente pentru tratarea atacurilor de panică.
Inhibitori ai recaptării serotoninei și norepinefrinei (SNRI). Aceste medicamente sunt o altă clasă de antidepresive, aprobate de FDA pentru tratamentul tulburării de panică.
Benzodiazepine. Sunt utilizate în general doar pe termen scurt, deoarece pot crea obișnuințe, provocând dependență mentală sau fizică. Aceste medicamente nu sunt o alegere bună dacă ai avut probleme cu consumul de alcool sau droguri. De asemenea, pot interacționa cu alte medicamente, provocând efecte secundare periculoase.
Dacă suspectezi că suferi sau ai suferit în trecut de atacuri de panică și simți că ești pe cale să dezvolți din nou episoade similare, este necesar să te adresezi specialistului cât mai curând!
www.mayoclinic.org
www.webmd.com