Cine nu şi-ar dori mai mulţi bani? Chiar şi miliardarii mai au investiţii de făcut, vise de împlinit. Ei bine, nu în orice moment al vieţii poţi face bani suplimentari, însă oricând poţi evita risipa. Dacă fiecare dintre noi îşi face un inventar rapid prin casă sigur va găsi într-o oră cel puţin 3 obiecte pe care le-a cumpărat dar nu sunt folositoare (de la haine, la accesorii în bucătărie) sau dacă deschidem frigiderul, sigur vom găsi cel puţin un aliment expirat.
Asta ca să nu mai mai aruncăm un ochi şi asupra coşului de pâine sau în jucăriile din camera copilului (dacă aveţi). O să spuneţi că e normal, nu se face o gaură în cer doar pentru atâta lucru. În cer cu siguranţă nu, dar se face o gaură în bugetul dumneavoastră sau al familiei, căci făcând risipă constant prin mici neatenţii, la sfârşitul unui an puteţi constata că aţi fi putut merge într-o vacanţă sau investi
într-o asigurare de sănătate sau v-aţi fi putut îndeplini un vis.
Noi românii, suntem oameni care trăiesc momentul. Ne bucurăm de clipă, dacă vine cineva drag în vizită scoatem tot ce avem în frigider şi mai dăm o fugă la supermarket, ne împrumutăm (dacă este cazul) pentru a pleca într-o vacanţă, cumpărăm maşini mult mai scumpe decât ne-am permite în rate şi mult mai scumpe decât ne permit drumurile româneşti, investim în haine şi nu în sănătate etc, etc. Obiceiuri absolut normale pentru un popor aflat într-o perioadă de tranziţie după câteva decenii de comunism. Şi totuşi, un pic de organizare nu strică nimănui. Iată câteva gesturi mici, dar de efect pentru buget.
Primul pas atunci când vrei să nu mai faci risipă este să faci un bilanţ. Cât câştigi într-o lună şi ce cheltuieli de bază ai (chirie, rată (e), transport etc). Suma care rămâne se împarte la 30 sau 31 (în funcţie de numărul de zile din lună) este pentru mâncare, haine, medicamente, ieşiri în oraş, îngrijire personală, călătorii, situaţii neprevăzute.
Este posibil să aveţi surprize şi să constataţi că unele obiceiuri aparent nevinovate sunt costisitoare pe termen lung (taxi atunci când nu e nevoie neapărat (în medie 600 lei pe an – dacă luaţi taxi de 3 ori pe lună), (cafea zi de zi în oraş – (peste 1.800 lei pe an – 22 de cafele pe lună, 7 lei cafeaua).
De asemenea, este bine să ştiţi cu cât sunteţi plătiţi pe oră şi să alegi dacă merită să munciţi 30 de ore de exemplu pentru o rochie pe care o vei purta maxim de 2 ori pe an.
Să ridice mâna sus, cine nu a aruncat măcar o dată pe lună alimente? Evident, se întâmplă, dar dacă se întâmplă prea des arunci banii la coşul de gunoi. La propriu. Nu se naşte nimeni învăţat, dar poate învăţa din mers. Ce alimente arunci mai des? Înseamnă că fie nu îţi plac, fie cumperi prea mult. În România se aruncă multă pâine de obicei. Cel mai eficient e să găsiţi o sursă de pâine pe plac şi să cumpăraţi cât consumaţi în 2, 3 zile maximum. Pâinea se păstrează cel mai bine într-un săculeţ din pânză (a nu se spăla cu detergent) şi închisă într-o cutie ermetică. Dacă aţi cumpărat o pâine mare şi nu o veţi consuma imediat, puteţi congela, da congela jumătate). În Vestul Europei, este un obiecei foarte popular să congelezi alimentele pe care nu le poţi folosi imediat. Gustul nu se schimbă. Dacă eficientizăm doar consumul de pâine într-un an probabil salvăm cel puţin 200 lei.
În punga de plastic cumpărată de la supermarket, adăugaţi şi saci de gunoi speciali? Aţi putea tăia de pe lista de cumpărături măcar sacii de gunoi, dacă nu şi jumătate din pungile de plastic. Gunoiul îl puteţi pune chiar în aceste pungi de cumpărături. Faceţi un calcul – un an are 365 de zile – se presupune că sunteţi acasă 330 de zile pe an şi aruncaţi gunoiul de 300 de ori pe an. Asta înseamnă 300 de saci menajeri. Pe piaţa din România, oferta este variată – există şi saci de gunoi din materiale biodegradabile (aceştia vor fi probabil cei recomandaţi atunci când sortarea gunoiului pe categorii va deveni obligatorie), există şi saci de gunoi parfumaţi, saci de gunoi cu bandă adezivă dar şi saci normali. Există saci mici, mari, extra-largi. Preţurile sunt foarte variate şi ele. De la 5 lei pentru 20 de saci până la saci biodegradabili de 15 lei pentru 10 bucăţi. Să facem un calcul pentru varianta sacilor normali care pot fi înlocuiţi încă cu pungile de la supermarket. 75 de lei ar costa anual doar sacii de gunoi.
Pentru a reduce numărul sacoşelor de plastic cumpărate de la supermarket, puteţi investi (între 5 şi 15 lei) pentru o sacoşă din pânză. Asta dacă nu o aveţi acasă. Acestea sunt foarte populare în Vestul Europei şi pot fi folosite cu succes mulţi ani de zile. Se împăturesc, sunt foarte uşoare şi încap în orice poşetă. Probabil vei mai economisi cel puţin 30 de lei într-un an.
Doar prin câteva mici şi inofensive obiecieuri putem salva câteva sute de lei bune într-un an. Până la urmă, cine doreşte să îşi arunce munca (şi ore, zile preţioase din viaţă) la gunoi?