„Barbatii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus”

Nu stiu daca ma calific pentru statutul de femeie divortata, dar divortez… da… da… divortez! M-am hotarat! Barbatul meu n-a inteles nimic, vorbim limbi diferite, ne dorim lucruri diferite, suntem specii diferite, venim de pe planete diferite. Rabdarea mea s-a terminat. Nu pot sa cred ca, de buna voie si nesilita de nimeni, am acceptat sa ma marit. Mai mult decat atat, mi s-a parut telul suprem. Realizarea cea mare. Lozul castigator. Si nici n-a trecut asa mult timp de-atunci. Stati sa va povestesc:

Functionam atat de diferit: daca eu sunt nefericita in relatie, nu pot munci – sotul meu daca-i nefericit la munca, nu poate relationa. Cand este tensionat, bea bere si se „abandoneaza” in fata televizorului. Cand eu sunt down, mananc ciocolata si ma „abandonez” in shopping.

Va dati seama cat de mult se diminueaza sansele aplanarii unui conflict dupa o cearta obisnuita? Aceeasi zi din calendar traita in cadrul „cuplului lu’ peste prajit” – adica noi – familia fericita ce-ar trebui sa fim, o zi oarecare de altfel:

Recomandări

Copleşită de stresul sărbătorilor? Iată 5 sfaturi să te relaxezi în 30 de minute

Simplifică-ţi existenţa şi vei fi mai FERICITĂ!

Jurnalul meu: 28 septembrie

„Sambata seara mi s-a parut cam ciudat. Fusesem la cumparaturi cu prietenele mele toata ziua si am crezut ca era suparat. L-am tot intrebat ce nu era in regula. Mi-a spus ca e ok. Pe seara, i-am spus ca il iubesc, el doar a zambit si a continuat sa frunzareasca ziarul. Nu imi pot explica comportamentul lui.

Nu inteleg de ce nu mi-a spus „si eu te iubesc”. Am simtit ca l-am pierdut, am stiut ca-i „groasa”. Parea atat de distant si absent. Trista si speriata, am hotarat sa merg sa ma culc. Dupa vreo 10 minute, a venit si el in pat si, spre surprinderea mea, a fost receptiv la mangaierile mele, si am facut dragoste, dar tot am simtit ca era distras si cu gandul in alta parte.

Nemaisuportand tensiunea, m-am hotarat sa il confrunt, dar el adormise deja. Asa ca am inceput sa plang si am plans pana am adormit si eu. Nu stiu ce sa ma fac. Sunt aproape sigura ca se gandeste la alta. Viata mea e un dezastru…”

Jurnalul lui: 28 septembrie
 
„Azi, Steaua a pierdut in deplasare… dar macar am facut sex.”

Credeti ca mai putem trai in astfel de conditii? Imi spune, cand e tandru, c-ar fi in stare pentru mine sa escaladeze Everestul, sa traverseze Sahara, sa-noate chiar pana la turci…  Eu tot ce vreau este sa-l am acasa.

Si ce-i mai rau e ca confunda (sic!) termenii (intr-o cacofonie naturala). Eu vreau sa fiu doar ascultata si-atat. El intelege ori ca-s doar futilitati, ori crede ca astept solutii. „Ascultata” domnul meu vreau sa fiu, nu „reparata”!!!
 

Sex pe sexe

Exista si ceva asemanari intre noi ce nu fac decat sa ne deosebeasca si mai mult. Sotul meu, spre exemplu, viseaza sa faca dragoste cu doua femei. Si eu visez la doi pentru ca mi-ar placea sa am cu cine discuta dupa, dupa ce el adoarme instantaneu.

Femeia vrea mult sex cu barbatul iubit, barbatul doar mult sex. Femeia poate avea 5 partide de sex zilnic. Si barbatul poate, dar cu femei diferite. Sexul prost este pretul platit de o femeie pentru casnicie, pentru statutul de femeie maritata.

Casatoria infernala este pretul platit de barbat pentru sex, pentru statutul de barbat viril. Nu-i funny? Barbatii sunt sclavii sexului lor, sunt condusi de o bucata de carne puternic vascularizata, ce se afla intre membrele inferioare.

Asa se explica de ce dau nume sexului lor (Fiara, Crocozaurul, Centaurul), pentru ca nu accepta ca 99% din deciziile lor sa le ia un ilustru necunoscut anonim. Vorba Simonei Catrina: „Dintotdeauna cantitatea a purtat pantaloni si calitatea fusta”.

Cum stam cu simtul de orientare?

Sotul meu se plange ca sunt freaky. Reusesc sa observ amanunte minuscule aproape imposibil de detectat cu ochiul liber de la o distanta considerabila (un fir de par blond pe reverul hainei, o unghie crescuta, o privire languroasa, chiar si cu coada ochiului), dar nu pot observa stalpul din parcare in care ma opresc frecvent, de exemplu.

Cica nu am orientare in spatiu, ma ratacesc pe strazi ca tantaloaica. Dar el nu are orientare nici in sertarul cu chiloti, nici in camara din bucatarie. Nemaivorbind de gradinita copilului, unde nu a calcat in veci. Nu e in stare sa gaseasca nimic pe lumea asta, in afara CD-urilor care sunt depozitate in ordine alfabetica, a sculelor dubioase din boxa si a uneltelor de pescuit.

Nu-si poate repera nici propriul copil in parc (asta in fericitul caz in care ar accepta sa-si miste posteriorul pentru a-l cauta). Si, niciodata, dar NICIODATA nu-si gaseste cheile de la masina, bricheta, cureaua sau sosete asortate.

Prefer sa fiu asa cum sunt. Chelia, barba si mustata, scarpinatul compulsiv prin cele mai dubioase locuri sunt un pret prea mare pentru dobandirea simtului orientativ. Eu vreau sa-l dragalesc si sa-l descos si-n felul asta sa-i arat ca-mi pasa si ca-i important, el intelege doar ca-l cicalesc, ca ma bag si ca doresc sa-l schimb.

Fite si farfite sau chiar asa e

Cand sunt mutroasa, astept sa stie si de ce? Pentru ca daca m-ar iubi, nu ar mai fi nevoie sa ma-ntrebe. Insa frecvent nici nu observa si implicit nu ma intreaba, iar eu nu pot rosti latrand: „Nu am nimic!” Cand el e ciufi, se enerveaza daca vreau sa stiu de ce si-mi spune ca visez si inventez si ca din plictiseala, mi-am propus sa-l enervez.

Eu zic frecvent „Imi pare rau” cu sensul ca inteleg prin ce trece si stiu cum e si cred ca-i greu. El nu rosteste niciodata „Imi pare rau” si am sa va explic si de ce: pentru ca sensul lui e altul: „Sunt vinovat si sunt un bou si imi asum responsabilitatea”.

Si apoi nu pot deloc sa inteleg cum poate un human being sa se plictiseasca la cumparaturi, sa nu aiba rabdare, sa nu poata si totusi sa reuseasca sa stea ore intregi la pescuit sau sa se amuze, sa se implice si chiar sa se enerveze urmarind 20 de fraieri care alearga dupa o minge (portarii alearga la fotbal?). Mi-e imposibil, oricat as incerca!

Avem valori diferite, preocupari diferite, intelesuri diferite. Cand eu ma vad cu fetele, folosim apelative „floricioase”: iubita, fetita, draguta. Cand el se vede cu baietii, apelativele sunt crunte: grasule, mortule, tiganule, fraiere. Cica de drag… Cand ne-am casatorit, am fost convinsa ca in timp are sa se schimbe si am discutat subiectul.

El ar fi dat orice ca eu sa nu ma schimb! De unde trag concluzia ca inceputul a fost prost. Deci divortez… Si daca o sa ma mai bata vreo idee sa ma marit, amintiti-mi sa incerc cu un allien. Si poate n-as mai fi dezamagita. Pentru ca dezamagirile vin din expectatii. Aveti mai multe sanse doamnelor sa va-mprieteniti cu un extraterestru, sa-l intelegeti sau sa-l tolerati decat cu-n june mioritic.

P.S.: Fetelor este clar ca suntem superioare barbatilor: ganditi-va – Cel mai bun prieten al nostru sunt diamantele, al lor e cainele”, Joan Rivers.

Cartea de fata vorbeste deschis si cu umor despre dreptul femeii de a alege orice stil de viata doreste, la orice varsta… Protagonista romanului, Riley Gordon, este o femeie trecuta de 50 de ani, independenta si perfect impacata cu viata pe care o duce, cu alegerile si chiar cu greselile pe care le-a facut in tinerete, precum si cu eticheta de „fata batrana” pe care i-o atribuie societatea.

O lectura captivanta, savuroasa si plina de haz. „Casnicia, bat-o vina” de Carol Clewlow, Editura Leda, 380 pag., 37 lei

Emilia Potenteu – Sfatul psihoterapeutului

Lasand deoparte bancurile misogin-misandrine rauvoitoare si volumele de genul „…de pe Marte, …de pe Venus”, femeile si barbatii sunt astazi egali. Peste tot, acolo unde religia nu tine societatea prinsa in cutume depasite, cliseele patriarhatului tind sa se estompeze.

Diferentele se completeaza…

Insa dincolo de daramarea, oricat de lenta, a barierelor de ordin social-economic, intre cele doua sexe vor ramane mereu diferente imuabile, dictate genetic si asta pentru ca Natura a hotarat sa ne inzestreze in mod diferit cu arme si alte resurse necesare pentru a explora aceasta lume si a face sa supravietuiasca specia umana. In 1962, Roger Sperry a castigat premiul Nobel, demonstrand faptul ca cele doua emisfere ale cortexului raspund in mod direct de anumite functii intelectuale de sine statatoare.

Emisferele stanga si dreapta ale creierului sunt legate printr-o serie de nervi care se numesc corpus callosum, facilitand schimbul de informatii dintre cei doi lobi. Studiile neurologului american Roger Gorsky au confirmat faptul ca creierul femeii are cu peste 30% mai mult corpus callosum.

Cercetarile au mai dezvaluit si ca hormonul feminin, estrogenul, stimuleaza dezvoltarea celulelor nervoase, aparand mai multe conexiuni la nivelul creierului si intre cele doua emisfere.

Cercetari si emisfere

In acelasi timp, s-a demonstrat ca densitatea materiei cenusii este mai crescuta in cazul creierului masculin. Desi creierul barbatului are mai putine conexiuni intre cele doua emisfere, acesta este mai bine compartimentat. Altfel spus, creierul unui barbat este specializat, este configurat astfel incat sa se concentreze asupra unui singur lucru.

Pentru barbati, vorbirea functioneaza doar la nivelul lobului stang al creierului, fara o localizare anume. In schimb, un barbat nu va avea probleme sa diferentieze partea stanga si cea dreapta, sa indosarieze informatii sau sa se orienteze in spatiu. Acest ultim lucru se datoreaza faptului ca si capacitatea de orientare in spatiu este localizata in lobul frontal drept la barbati, spre deosebire de localizarea in ambele emisfere in cazul femeilor.

Barbatii si femeile percep aceeasi lume in chip diferit. Barbatul vede lucruri si obiecte, precum si relatiile dintre ele in spatiu, vazandu-le ca piesele unui puzzle. Femeile au o privire mai de ansamblu, dar remarca chiar si cele mai nesemnificative amanunte, iar piesele de puzzle si relatiile dintre ele conteaza mai mult decat pozitionarea lor in spatiu.

Creierul femeilor este conceput pentru a reactiona in raport cu oamenii si chipurile lor, in vreme ce al barbatilor reactioneaza la obiecte si forma lor.

Contrariile se atrag

In procesul de constientizare, barbatii sunt mai preocupati de obtinerea unor rezultate sau de atingerea unor scopuri, a unui anumit statut, de depasirea concurentei, de eficienta. Femeile se concentreaza asupra comunicarii, cooperarii, armoniei. Barbatii se definesc prin munca si prin reusitele lor, iar femeile prin valoarea de sine si prin calitatea relatiilor interumane.

De aceea, cand o femeie este nefericita din cauza relatiei ei sentimentale, nu se poate concentra asupra muncii. Cand un barbat este nefericit la munca, nu se poate concentra asupra relatiei sentimentale. In momentele de stres sau tensiune sunt activate principalele functii ale creierului, in cazul barbatului orientarea in spatiu si logica.

La femei este activata functia vorbirii. Daca e stresata, o femeie poate palavragi ore in sir despre problemele ei. Ea doreste doar sa se elibereze de stres si sa fie ascultata, nu cauta neaparat solutii. Barbatii au o minte logica, axata pe rezolvarea problemelor, de aceea ei vor intrerupe monologul feminin oferind solutii.

Diferentele de atitudine si comportament pot fi explicate si prin conditionarile sociale, prin modalitatile educationale complet diferite, prin implementarea scarii valorice diferite si a asteptarilor diverse pe care parintii, profesorii, familiile le au de la copii in functie de sex.

Barbatii si femeile percep aceeasi lume in chip diferit.

CONCLUZIE
Ce greutate au argumentele stiintifice in lupta dintre sexe? Totusi, relatiile dintre barbati si femei continua sa functioneze in ciuda diferentelor coplesitoare. Si cel mai important lucru pe care creierele noastre il au
in comun este capacitatea de a invata si a ne adapta. Si incercam s-o facem, care cum putem. Pentru ca in viata, dormim cum ne asternem!

Citeste si Ce vor barbatii cu adevarat?
                  Sunt viril, deci ma abtin!

Foto: GULIVER