Burnout-ul ocupațional și cum te afectează la locul de muncă

Burnout-ul ocupațional sau burnout-ul de la locul de muncă este un sindrom ocupațional rezultat din stresul cronic ce apare la job, stres ce nu a putut fi – din diverși factori – gestionat cu succes. Iată ce este acest tip de burnout și cum te poate afecta în viața de zi cu zi și, mai ales, la job.

Burnout-ul ocupațional implică epuizare emoțională continuă, distanțare emoțională sau negativitate față de activitățile curente de la job, dar și sentimente de ineficiență.

Burnout-ul ocupațional este epuizarea de la locul de muncă și este specific slujbei și este mai îngrijorător și mai dăunător decât nemulțumirile zilnice legate de aspecte mai puțin importante de la job, nemulțumiri pe care toată lumea le experimentează și pe care le gestionăm, majoritatea dintre noi.

Recomandări

Depresie sau burnout? Dr. Ioana Silion explică diferențele

Te simți nemulțumită, prea stresată? Nu poți să te oprești din muncă? S-ar putea să fi…

Burnout-ul ocupațional: cauze

Acest tip de burnout presupune sentimente de epuizare a energiei sau epuizare emoțională, detașarea mentală crescută față de locul de muncă și sentimente negative față de job. Mai mult, apare și acest sentiment redus de eficacitate la locul de muncă.

Mindy Shoss, profesor de psihologie la Universitatea din Florida Centrală și editor asociat al Journal of Occupational Health Psychology identifică mai multe dintre cauzele burnout-ului ocupațional: sarcinile excesive, un grad scăzut de sprijin între colegi, dar și ierarhic între superiori și angajați, controlul asupra problemelor de la locul de muncă, lipsa unui cuvânt de spus a angajatului sau a recunoașterii acestuia, dar și a recompenselor pentru eforturile cuiva. La toate acestea se adaugă mediul de lucru toxic și inechitabil din punct de vedere interpersonal, cultura organizațională extrem de competitivă și leadership-ul autoritar sau disfuncțional. Dacă adăugăm la toate cele menționate mai sus și zumzetul constant de incertitudine cu privire la o posibilă recesiune, Mindy Shoss spune că nu este surprinzător faptul că epuizarea este în creștere în multe locuri de muncă.

De ce este relevant burnout-ul ocupațional

Decenii de cercetare arată o asociere între epuizarea la locul de muncă și o serie de consecințe negative organizaționale, psihologice și chiar fizice:

Consecințele organizatorice ale burnout-ului ocupațional se referă la absenteism, lipsa de satisfacție în ceea ce privește locul de muncă sau prezenteism (adică practica de a fi prezent la locul de muncă pentru mai multe ore decât este necesar, mai ales ca manifestare a nesiguranței legate de locul de muncă..

Consecințele psihologice ale burnout-ului au un impact major asupra stării de bine a angajaților, dar și a companiei respective pentru că acești angajați pot deveni ineficienți, scade productivitatea, crește posibilitatea de a face erori, scade inovația și creativitatea. Iar toate aceste își pun amprenta pe calitatea serviciilor și a rezultatului. Cele mai importante sunt simptomele depresive (care, dacă nu sunt tratate pot duce la tulburări depresive), insomnii, suferință psihologică (stres, traumatizare).

Dintre consecințele fizice amintim bolile de inimă, durerile de cap și dureri musculo-scheletale.

Ce spun studiile?

Potrivit cercetărilor științifice, angajații care se confruntă cu burnout la locul de muncă au:

• Risc crescut cu 57% de absență la locul de muncă de mai mult de două săptămâni din cauza bolii;
• Risc crescut cu 180% de a dezvolta tulburări depresive;
• Risc crescut cu 84% de diabet de tip 2;
• Risc crescut cu 40% de hipertensiune.

În plus, epuizarea la locul de muncă poate afecta memoria pe termen scurt, atenția și alte procese cognitive esențiale pentru activitățile zilnice de muncă.

Burnout-ul la locul de muncă: cum poate fi prevenit sau ameliorat?

Ca angajator, e important să măsurați periodic dacă epuizarea la locul de muncă are loc în organizație prin sondaje atente și sistematice, să țineți evidența sarcinilor de lucru, să verificați în mod regulat cu angajații cum se descurcă și încurajați-i să profite de timpul liber. Mai mult, aruncați o privire atentă la practicile organizației pentru a vă asigura că oferiți angajaților controlul, flexibilitatea și resursele necesare pentru a gestiona volumul de muncă și stresul la locul de muncă.

Ca angajat, prioritizează îngrijirea de sine, atât pentru starea de bine fizică, cât și pentru cea emoțională. Nu uita să stabilești limite adecvate, inclusiv acordându-ți permisiunea de a te deconecta cu adevărat de la serviciu pentru perioade rezonabile de timp. Tu știi cel mai bine cât de mult poți face fără să te epuizezi. Amintește-ți să prioritizezi relațiile sociale și încearcă să ai relații sănătoase cu colegii de muncă, prietenii și familia. Acestea pot ajuta la atenuarea stresului acumulat la locul de muncă.

Uneori, soluția poate fi reproiectarea responsabilităților postului sau mutarea angajatului într-o poziție diferită în aceeași organizație. Acest lucru nu numai că ar putea fi bun pentru angajat, dar poate ajuta organizația să nu piardă un angajat valoros.