Ce se întâmplă în creier din cauza anxietăţii, fricii de îmbolnăvire cu coronavirus?

Dr. Ana Pintilie, medic psihiatru explică pe larg ce procese au loc în creier din cauza expunerii directe sau indirecte la coronavirus. Pentru a înţelege ce se întâmplă în creier, trebuie să clarificăm următorii termeni: frica, anxietatea adaptativă,anxietatea patologică.

Frica – este emoţia pe care o simţim atunci când ne confruntăm cu o provocare diferită, externă şi necunoscută. Bineînţeles, această emoţie creează un fond mai mare sau mai mic de disconfort.
Anxietatea adaptativă – apare ca răspuns la schimbări sau stres sub forma unei senzaţii neplăcute, anticipatorie. Este o experienţă comună, sănătoasă, care pregăteşte individul şi îl determină să facă paşii
necesari pentru a preveni o ameninţare sau pentru a minimiza consecinţele sale.
Anxietatea patologică – este un răspuns inadecvat prin intensitate şi durată la un stimul dat sau anticipat ce poate fi real sau imaginar. Este intensă, persistentă şi poate deveni invalidantă.

„În situaţia pandemiei cu Coronavirus putem vorbi despre oricare dintre aceste reacţii emoţionale. În toate cele trei cazuri reacţia la stres începe într-o regiune a creierului numită amigdala. Aceasta face parte din sistemul limbic, acel set de structuri responsabil de emoţii şi memorii. Amigdala activează la rândul său arii implicate în controlul funcţiilor motorii (ce facem în faţa pericolului – fugim sau stăm? Luptăm sau îngheţăm?). Tot acesta este şi momentul în care se eliberează hormonii, cum sunt cortizolul şi adrenalina”, explică Dr. Ana Pintilie, medic psihiatru.

Recomandări

Copilul are atacuri de panică? Pot fi semne ale fragilităţii emoţionale în contextul izolării din cauza…

Ruşinea: ce este, cum o tratăm şi ce consecinţe apar la nivel psihologic

Cum poate fi combătută anxietatea?

Toate aceste reacţii duc la modificări corporale care ne pregătesc să fim eficienţi în situaţii periculoase. În cazul persoanelor predispuse la tulburări anxioase, răspunsul la frică nu mai este eficient, ci perturbat de apariţia unor modificări ale activităţii cerebrale. Atunci apar comportamentele anxioase. Acestea pot fi combătute prin câteva metode simple, explică Dr. Ana Pintilie:
Fii la curent cu ştirile, nu şi cu fake news – este important să fii la curent cu ceea ce se întâmplă
şi să te informezi din surse de încredere (Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centrul Naţional de
Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul
Sănătăţii). Nu lua în considerare articole şi comentarii din social media, decât dacă sunt dintr-o sursă oficială.
Priveşte în perspectivă – în timp ce eşti informat şi la curent cu tot ce se întâmplă, nu uita să te concentrezi pe ceea ce poţi controla. Fă pauze de media pentru a nu îţi alimenta inutil panica.
Dacă te deranjează discuţiile interminabile despre coronavirus, este în puterea ta să opreşti valul de informaţie nesolicitată. „Îngrijorarea şi neliniştea pot fi ţinute sub control limitând timpul cheltuit cu presa şi social media. Conceptul de availability bias este definit ca o eroare de gândirece ne predispune să dăm mai multă importanţă evenimentelor trecute pe care ni le putem aminti cu uşurinţă. Acest ciclu mediatic non-stop determină o stare de hipervigilenţă care se
autoperpetuează, iar starea emoţională consecutivă ne afectează capacitatea de evaluare a riscului”, explică Dr. Ana Pintilie.
Păstrează contactul cu realitatea – nu toţi cei cu care intri în contact au sau sunt supecţi de
coronavirus. Deşi trebuie să fii precaut şi să iei măsuri de prevenţie, este important să ştii că nu
toată lumea care tuşeşte suferă de COVID – 19. „Este bine să ţinem cont că simptome precum febra şi tusea se manifestă într-o multitudine de alte boli şi că presupunerile nejustificate despre ceilalţi pot duce la forme de stigmatizare şi marginalizare”, spune Dr. Ana Pintilie.
Rămâi normal, pe cât posibil – este greu să păstrezi normalitatea când s-a instaurat stare de
urgenţă, nu poţi călători, şcolile sunt închise şi toate evenimentele au fost anulate, în timp ce „distanţa socială” este sintagma zilei, un fel de mantra sinistră care ţi se repetă în cap la nesfârşit.
DAR este important să nu renunţi la rutină. Rutina face oamenii să se simtă în siguranţă. În special,copiii au nevoie să păstreze un ritm al zilei. Aşadar dormi cât ai nevoie, mănâncă la orele obişnuite
şi fă activităţi care îţi fac plăcere – cum ar fi să citeşti o carte, să vezi o emisiune preferată, să joci un joc în familie. Poţi chiar să faci şi o plimbare. Atâta timp cât nu eşti în carantină şi eviţi aglomeraţia, aerul curat îţi va face foarte bine.
Dacă niciunul din aceste sfaturi nu te-a ajutat să te menţii pe linia de plutire, ia legătura cu un medic psihiatru pentru o şedinţă de psihoterapie. Te va ajuta să identifici care sunt elementele care îţi declaşează episoadele de anxietate şi panică şi te va învăţa să le gestionezi. Acest tip de consultaţii se pot face i