Un studiu recent care a analizat datele a peste 400.000 de lucrători din Statele Unite și Marea Britanie sugerează că tipul de carieră pe care îl alegem poate fi influențat de predispozițiile genetice pentru diverse trăsături psihice și tulburări. Cercetările realizate la Icahn School of Medicine din Mount Sinai au descoperit corelații clare între profesii și afecțiuni precum ADHD, autism, depresie, schizofrenie și anxietate.
Cercetătorii au analizat 20 de domenii profesionale și au descoperit că persoanele care lucrează în domeniul artelor și designului sunt cele mai susceptibile să fie predispuse la o gamă largă de afecțiuni psihice, inclusiv anorexie, tulburare bipolară, autism, schizofrenie și depresie.
În contrast, profesioniștii din STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) sunt mai susceptibili să fie pe spectrul autismului, iar schizofrenia a fost mai frecventă printre lucrătorii din domeniul social. De asemenea, cercetările au arătat că anorexia nervoasă era mai des întâlnită în rândul cadrelor didactice. Pe de altă parte, domeniile cele mai stabile din punct de vedere psihologic, conform acestui studiu, sunt arhitectura, ingineria, sănătatea, agricultura, afaceri și finanțe.
Un aspect interesant al studiului a fost asocierea dintre ADHD și profesiile care necesită un nivel mai scăzut de educație. Cercetătorii au subliniat un posibil bias sistemic, sugerând că persoanele cu o predispoziție genetică mai mare pentru ADHD ar putea întâmpina dificultăți în a accesa educația superioară, ceea ce le-ar putea influența ulterior carierele. Astfel, diferențele în sistemul educațional ar putea dezavantaja acești indivizi, chiar și în absența unui diagnostic formal.
Deși rezultatele sunt semnificative din punct de vedere statistic, cercetătorii au precizat că markerii genetici pentru tulburările psihice explică doar aproximativ 0,4% din alegerile profesionale ale unei persoane. Factorii precum vârsta și sexul au avut un impact mult mai mare.
„Aceste descoperiri nu înseamnă că putem prezice cariera cuiva pe baza geneticii sale. Ele subliniază tendințele subtile la nivel de grup. În medie, persoanele cu o predispoziție genetică mai mare pentru anumite trăsături pot fi puțin mai predispuse să aleagă anumite joburi”, a declarat Georgios Voloudakis, autorul principal al studiului.
Studiul subliniază faptul că, deși genetica joacă un rol în alegerea carierei, factori precum mediul, educația, și experiențele personale sunt mult mai influente. Astfel, fiecare individ este mult mai complex decât predispozițiile genetice, iar alegerile profesionale sunt influențate de o multitudine de factori, nu doar de trăsăturile psihologice sau genetice.
Sursă foto – seventyfourimages / Envato