Ceața cerebrală: ce este și care sunt cauzele. Infecția cu noul coronavirus este unul dintre motive

Ceața cerebrală poate surveni, de cele mai multe ori, pe fondul stilului de viaţă modern, caracterizat de stres şi de grija zilei de mâine. Cu toate acestea, dacă simptomele persistă şi nu sunt cauzate de stres, nopţi nedormite ori de alegeri alimentare mai puţin sănătoase, mergeţi la un control medical, pentru că pot semnale probleme mult mai grave, inclusiv infecția cu noul coronavirus.

Iată câteva cauze care pot provoca ceaţă cerebrală!

De ce apare ceaţa cerebrală: 10 motive

Infecția cu noul coronavirus (COVID-19) – un studiu recent realizat de experții de la Imperial College London a relevat că mulți pacienți care își revin după infecția cu SARS-CoV-2 prezintă un declin psihic echivalent îmbătrânirii cu 10 ani a creierului uman. Persoanele infectate cu noul coronavirus, în special cele vârstnice, manifestă frecvent simptome de „ceață cerebrală”, unii pacienți acuzând acest fenomen inclusiv după vindecare.

Recomandări

Depresia după naștere. De ce apare, cum se manifestă şi cum o putem învinge?

Sindromul oboselii cronice produce schimbări la nivelul creierului

https://www.csid.ro/noutati-sanatate-frumusete-dieta/creierul-grav-afectat-de-covid-19-cercetator-imbatraneste-cu-10-ani-19656756/

Ceața cerebrală poate consta în somnolență excesivă, pierderea simțului orientării, apatie, confuzie, amețeală nejustificată sau chiar pierderi temporare de memorie.

Totodată, bolnavii pot manifesta dificultăți de concentrare, halucinații sau afazie – un simptom des întâlnit la pacienții care au suferit un accident vascular cerebral.

Printre caracteristicile afaziei se numără: folosirea unor cuvinte greșite sau fără sens, dificultatea în a înțelege cuvintele celorlalți, incapacitatea de a înțelege cuvintele folosite cu sens figurat sau vorbirea în propoziții scurte, incomplete.

Medicii nu sunt siguri care este mecanismul prin care virusul SARS-CoV-2 acționează asupra sistemului nervos, dar una dintre teorii este că noul coronavirus ar duce la inflamarea vaselor de sânge de la nivelul creierului.

Sarcina – în timpul sarcinii, gravidei ii este mult mai greu să se concentreze sau să îşi amintească diverse lucruri, din cauza modificărilor hormonale care se petrec în organism şi a substanţelor chimice care sunt produse pentru protejarea şi hrănirea bebeluşului.

Scleroza multiplă – este o afecţiune a sistemului nervos central care poate duce la tulburări de memorie, de atenţie, dezorganizare şi probleme de vorbire. Astfel de dificultăţi pot fi depăşite cu ajutorul unui logoped, care va recomanda efectuarea de exerciţii speciale pentru redobândirea limbajului şi a memoriei.

Anumite medicamente – precum cele pentru reducerea colesterolului, analgezicele şi pastilele pentru somn. O categorie aparte de medicamente recunoscute pentru faptul că pot cauza tulburări de memorie şi de concentrare sunt anticolinergicele, administrate pentru tratarea rinitei alergice, a depresiei şi a insomniei, care blochează producţie de acetilcolină. Acesta este un neurotransmiţător indispensabil în procesul de memorare.

Citostaticele – cuprind mai multe categorii de medicamente utilizate în tratamentul cancerului. Acestea pot cauza probleme cu memoria pe termen scurt şi dificultăţi în realizarea unor sarcini simple. Efectul acestora poate dispărea de la sine odată cu încetarea tratamentului sau pot persista în timp, în funcţie de vârsta şi de bolile asociate ale persoanei în cauză.

Menopauza – este o etapă firească în viaţa oricărei femei, care apare de regulă în jurul vârstei de 50 de ani şi care poate include o sumedenie de simptome neplăcute, precum bufeuri, transpiraţii nocturne, bătăi anormale ale inimii, creşterea temperaturii corporale şi tulburări de memorie. Terapia de substituţie hormonală şi alte medicamente recomandate de medic pot ameliora aceste simptome.

Oboseala cronică sau epuizarea – apare de regulă după lungi perioade de stres emoţional şi regim de muncă solicitant. Este caracterizată de confuzie, memorie slăbită, incapacitatea de concentrare, tensiune constantă, iritabilitate, letargie mentală, anxietate sau chiar depresie.

Caracteristic persoanelor care suferă de oboseală cronică este faptul că nu îşi redobândesc energia şi starea de relaxare nici măcar dacă se odihnesc corespunzător. În astfel de situaţii, ajutorul unui psihoterapeut, mişcarea şi medicaţia sunt esenţiale pentru remedierea problemelor întâmpinate.

Depresia – este boala secolului, dar, cu toate acestea, nu mulţi merg la medic pentru a primi tratamentul care se impune. Este caracterizată de lipsă de interes pentru propria persoană şi pentru activităţile zilnice, lipsă de energie şi de concentrare. Depresia poate fi depăşită cu ajutor de specialitate!

Insomnie – dacă nu dormi între 7 şi 9 ore în fiecare noapte, creierul tău nu va avea suficient timp să îşi refacă energia. Astfel, te vei confrunta pe parcursul zilei cu dificultăţi de concentrare, scăderea randamentului gândirii, senzaţie de leşin, dureri de cap şi multe alte probleme ce ţin de digestie. Este indicat să eviţi cafeaua şi alcoolul după prânz şi să eviţi butonarea telefonului sau privitul la televizor până târziu în noapte.

Boala lupus – este o afecţiune autoimună specifică persoanelor de sex feminin cu vârste cuprinse înte 15 şi 40 de ani. Mai bine de jumătate dintre bolnavii de lupus acuză simptome precum oboseală, confuzie, agitaţie şi insomnie. Chiar dacă nu există tratatament care să vindece complet această boală, anumite medicamente pot ameliora simptomele. Mergeţi la medic dacă astfel de simptome persistă!