Colegii toxici: cum îi recunoşti?

Americanii le spun “bullies” (la singular “bully”). Îi întâlneşti peste tot, din primii ani de şcoală până în ultimii ani de carieră. Sunt acei colegi, mulţi aflaţi în poziţii de conducere, care, prin comportamentul lor, afectează moralul, eficienţa, chiar şi sănătatea celorlalţi. Sunt agresivi, egoişti, omniscienţi, aroganţi. Pentru companii, prezenţa acestor bullies înseamnă productivitate scăzută, costuri mai mari, profit mai mic, imagine negativă. 

La şedinţa de dimineaţă, Ionescu de la Finanţe îi întrerupe constant pe ceilalţi. Îşi bate joc de ideile lor, pentru că “el ştie întotdeauna mai bine”, chiar dacă se discută despre cu totul altceva decât despre finanţele companiei. Popescu de la Marketing ţipă toată ziua la subalterni, cu pauze scurte, cât să perie de scame costumul şefului cel mare. Georgeasca de la HR ştie tot despre toată lumea, iar unde lipseşte informaţia, debordează imaginaţia.

Deşi par firi diferite, Ionescu, Popescu şi Georgeasca au ceva în comun: toţi fac parte din categoria bullies, acei colegi toxici care ne fac viaţa un calvar. “Bullies la locul de muncă au existat dintotdeauna, dar abia recent specialiştii au înţeles cât de mult rău pot provoca aceşti oameni companiilor. Există studii care arată că aceste persoane sunt responsabile, în mare măsură, de scăderea productivităţii, de creşterea absenteismului şi, implicit, de micşorarea cifrei de afaceri”, spune Laura Voica, specialist în resurse umane în cadrul companiei de profil HPDI.

Recomandări

Când colegii de muncă devin “medicamente”

Elimina oamenii toxici din jurul tau!

Mai precis, specialiştii sunt de comun acord că prezenţa colegilor toxici în organizaţii poate duce la reducerea eficienţei, scăderea moralului şi loialităţii angajaţilor, creşterea costurilor datorate recrutării şi reconversiei profesionale, efecte negative asupra imaginii organizaţiei sau costuri indirecte generate de timpul suplimentar petrecut de oamenii din companie (în general departamentul HR) pentru a rezolva situaţiile conflictuale.

8 tipuri de bullies

Anton Hout, fondatorul OvercomeBullying.org, identifică opt tipuri de agresor la locul de muncă:

1. Istericul. Acesta este cel mai uşor de recunoscut tip de bully la locul de muncă. Ţipă la toată lumea, este mereu nemulţumit de ceilalţi, deşi, în afară de crizele de isterie, el nu face mai nimic. Scopul lui este de a-şi umili colegii, spre propria-i satisfacţie.

2. Şarpele cu două capete. Este cel care, în faţă, te asigură de prietenia şi de loialitatea lui. Critică şefii şi te îndeamnă să faci la fel, trăgându-te de limbă. Imediat ce i-ai întors spatele, se va grăbi să dea bârfa mai departe şi să-ţi distrugă reputaţia. Următorul pas va fi să-şi asume munca ta.

3. Criticul neobosit. Obiectivul principal: desfiinţarea încrederii în sine a celorlalţi, prin critici constante şi nejustificate. Nu se va odihni până nu va fi sigur că a ucis definitiv credibilitatea “ţintei” sale. Acest tip de bully va merge atât de departe încât va falsifica documente sau va crea dovezi pentru a periclita imaginea altor colegi.

4. Gardianul. Este genul de personaj care se transformă într-un tiran imediat ce i se dau în grijă anumite obiective sau resurse logistice. El este stăpânul absolut al hârtiei de imprimantă, al paharelor de plastic pentru water-cooler, al fişelor de cafea, al uşii de la intrare dacă el e pus acolo s-o păzească. Nimeni nu trece de el şi nimeni nu are acces la resursele ce i se cuvin, dacă gardianul nu este într-o zi tocmai bună. 

5. Vedeta. Caută să fie în centrul acţiunii în orice moment. Vedetele sunt regii şi reginele dramelor, tot ceea ce li se întâmplă, indiferent cât de banal, are proporţii apocaliptice şi asta pentru a cerşi simpatie din partea celorlalţi. Aceste persoane au, de asemenea, dorinţa „prietenească” de a afla cât mai multe informaţii despre colegii lor pentru a le folosi mai târziu împotriva acestora.

6. Indispensabilii. Da, se crede indispesabil companiei şi aşteaptă recunoaştere pentru absolut tot ceea ce face, chiar dacă activitatea respectivă intră oricum în fişa postului. Indispensabilii vor bate cu pumnul în masă ca lucrurile să se întâmple aşa cum vor ei chiar dacă există şi alte soluţii mai bune. Ei se opun automat la ideile altora şi vor face tot posibilul pentru  ca acele idei să nu se implementeze.

7. Guru. În general, aceşti bullies sunt experţi în zona lor de nişă. Însă pe cât sunt de pregătiţi tehnic, pe atât de mult le lipseşte inteligenţa emoţională. Se consideră superiori colegilor, drept urmare nu se gândesc în ce mod îi vor afecta pe ceilalţi acţiunile lor, nu iau în considerare faptul că pot greşi şi nu-şi asumă responsabilitatea pentru nimic. În plus, pentru că aceşti tirani se simt mai presus de ceilalţi, consideră că regulile nu li se aplică şi lor.

8. Sociopaţii. Inteligenţi şi carismatici, sociopaţii sunt cei mai periculosi dintre colegii toxici. Motivul: le lipseşte empatia şi, în acelaşi timp, sunt experţi în manipularea emoţiilor altora, în scopul de a obţine ceea ce doresc. Sociopaţii ajung adesea în poziţii de conducere în cadrul companiei, ceea ce amplifică riscul asupra colegilor şi organizaţiei.

Soluţii pentru companii

Cea mai bună apărare pe care o poate avea o companie împotriva agresiunii la locul de muncă este o politică clar formulată, care interzice orice tip de comportament agresiv, susţin specialiştii în resurse umane. Iată câteva componente pe care fiecare politică împotriva comportamentului agresiv ar trebui să o aibă:

• O definiţie clară pentru ceea ce este considerat agresiune – împreună cu o listă a unora dintre comportamentele reale care corespund definiţiei.
• O modalitate în care angajaţii pot raporta actele de agresiune, inclusiv orientări cu privire la ce să facă atunci când agresorul este chiar managerul.
• O explicaţie detaliată a procesului de reclamaţii şi de investigare care va avea loc.
• O clauză care sa nu implice represalii, clauză care să ajute angajaţii să se simtă în siguranţă cu privire la raportarea comportamentului problemă şi o listă cu consecinţele încălcării regulilor anti-agresiune.