Cum combatem anxietatea în situaţii de criză?

• Autor: Psiholog Constantin Cornea
• Clinica Psievolution

Din păcate, în ziua de azi, anxietatea a devenit pentru foarte multe persoane o stare aproape permanentă, manifestându-se printr-un sentiment de frică sau teamă că se poate întâmpla oricând ceva rău. Nu de puţine ori, anxietatea poate duce la atacuri de panică ce pot fi lesne confundate cu probleme cardiace sau posibilitatea de a se produce un AVC.

Cum se manifestă anxietatea?

• grijă excesivă – pe mai tot timpul zilei, în majoritatea zilelor săptămânii, timp de 6 luni
• temeri iraţionale – legate de anumite situaţii normale de viaţă. Aceasta se mai poate manifesta sub forma unor fobii legate de zbor, ieşirea sau vorbitul în public ori frică de anumite animale.
• tensiune musculară –poate fi remarcată privind postura persoanei respective, ce pare contractată.
• probleme digestive – dacă se exclude cauza medicală, anxietatea poate provoca diaree, vomă, crampe, balonare, sindromul intestinului iritabil
• probleme de somn – insomnie, coşmaruri, somn întrerupt, persoana respectivă nu se trezeşte odihnită, din contră, poate fi iritabilă şi irascibilă la trezire
• emoţia de a vorbi în public, la un interviu, la un eveniment – acestea pot fi emoţii normale, dacă nu se întind pe o perioadă mai lungă şi nu influenţează buna funcţionare generală a individului
• anxietatea socială – teama de a interacţiona în situaţii normale de viaţă cu alte persoane: la masă, la o petrecere, în conversaţiile purtate la birou
• atacul de panică – sentimentul de frică sau panică profundă şi neajutorare ce durează câteva minute sau mai mult. Simptomele fizice resimţite sunt: probleme de respiraţie, inima care bate să iasă din piept, transpiraţii reci sau calde, amorţeala membrelor inferioare sau a celor superioare, slăbiciune, ameţeală, durere în piept, dureri sau crampe stomacale, senzaţia de frig sau cald
• anxietate posttraumatică sau sindromul posttraumatic – poate apărea în situaţia în care o persoană foarte apropiată moare brusc sau are un accident
• perfecţionismul – a te judeca în mod constant în mod negativ sau a dezvolta o judecată negativ anticipativă poate genera stări anxioase
• comportamentele obsesiv-compulsive – reprezintă obsesia manifestată prin gânduri intruzive ale unei persoane ce se însoţesc de un comportament compulsiv, mental (repetarea unor mantre) sau fizic (aranjarea în linie a obiectelor)
• îndoială despre ceea ce eşti sau reprezinţi pentru tine sau pentru ceilalţi –  „Oare fac ceea ce trebuie pentru copil, nu cumva îi fac rău?”, „Oare cei de la birou mă plac sau doar se prefac?”

Recomandări

Cum se manifestă o mamă cu personalitate de tip dominator

Nu ştii ce ai – atac de panică sau de anxietate? Psihiatrul Ioana Silion explică simptomele.

Ce putem face pentru a ne reduce starea anxioasă?

În primul rând, trebuie exclusă cauza medicală. Pot fi anumite afecţiuni medicale ce pot fi puse pe seama psihicului mai slab al unei persoane. Dacă consultul de specialitate şi analizele sunt bune, atunci putem spune că problema se află în sfera psihică. În această situaţie, trebuie să identificăm cauza psihică a anxietăţii. Şi pentru asta trebuie să mergeţi la psihoterapeut.

Consultul psihologic poate identifica o sumă întreagă de factori ce pot duce, separat sau împreună, la starea de anxietate. Dăm doar câteva exemple:

• probleme în relaţia de cuplu: certuri, şantaj emoţional, frica de a nu fi înşelată sau părăsită, probleme cu spaţiul locativ sau probleme financiare
• probleme în relaţia cu propriul copil sau cu părinţii
• probleme la serviciu (teama de a nu rămâne şomer, suprasarcină profesională, problemele de comunicare cu colegii)
• problemele de somn care au apărut eventual înaintea stării anxioase
• tulburări de natură sexuală: frigiditate, anorgasmie, tulburări erectile, ejaculare precoce
• probleme legate de identitatea de gen
• adicţia de alcool, droguri, jocuri de noroc, anumite medicamente

De asemenea, este foarte importantă conceperea unui plan terapeutic de depăşire a elementelor ce creează starea de anxietate şi planificarea şedinţelor de psihoterapie.

În privinţa duratei, în funcţie de vârstă, temperament, nivel intelectual sau situaţie generală, rezolvarea anxietăţii poate dura de la câteva săptămâni până la câteva luni.

Este foarte important să fim siguri că starea anxioasă nu provine dintr-o problemă medicală, pentru ca mai apoi să apelăm la ajutorul unui specialist pentru a ne rezolva problema. Uneori, dacă stările descrise sunt grave, se poate apela şi la ajutorul unui psihiatru, pentru depăşirea momentelor grele şi pentru revenirea la normalitate.