Cum, pe unde şi de ce pierdem energie după ce reîncepem lucrul? Psiholog român explică

Dacă este să aruncăm o piatră în apă, ea ajunge mai departe sau mai aproape, în funcţie de puterea (energia) cu care am aruncat-o. Fix la fel se întâmplă şi atunci când ne apucăm (sau în cazul de faţă – ne reapucăm de lucru): energia o măsurăm dacă am terminat ce ne-am propus, iar în timpul acţiunii, această creşte, scade sau rămâne constantă. 

 

“Să presupunem că avem o idee sau, în speţa de faţă, redeschidem o afacere sau diferite servicii pe care le oferim. Energia se măsoară în toate etapele planului, până la acţiunea finalizată a fiecărui punct din plan, iar toată acţiunea depinde de noi. Dar cum în multe din etapele planului mai depinde şi de alţii, de exemplu, să primim o hârtie de aprobare sau, în cazul de faţă – măsurile luate pe timpul pandemiei Covid-19, atunci energia noastră este consumată în aşteptare, fapt care trage acţiunea în jos. Aceste 2 acţiuni sunt: (1) activă – atunci când avem entuziasm, lucrurile merg ca pe roate, avem susţinere, motivaţie, ne trezim dimineaţa, investim energia şi resursele noastre şi (2)  pasivă – atunci când aşteptăm că alţii să facă alte lucruri, când ne apucăm de o idee din plan şi nu o susţinem cum ne-am propus, când alţii ne spun că nu va merge sau când nu avem banii exact cât ne trebuie să completăm o acţiune, când primim refuzul, când uităm, când ne luăm cu altele etc”, psihologul Alexandru Pleşea.

 

În opinia specialistului, aceste acţiuni sunt omniprezente în activităţile omului, iar acestea se pot vedea în energia cu care începem ceva şi în deznădejdea sau uitarea la ce ne-am propus să terminăm. Astfel, energia nu poate fi constantă pentru că omul nu este constant, acesta îşi schimbă punctele de vedere, gândurile şi atitudinea în funcţie de contextul din jur, iar el numeşte adaptare, dar în realitate este uitare.

 

“Pentru a lucra ca energia să fie constantă într-un plan, omul are nevoie să fie constant în acţiunile, cuvintele şi faptele sale. Astfel, una precede pe cealaltă. Dacă vorbim una şi facem alta, ne tragem singuri preşul. Investiţia într-o acţiune este direct proportioanala cu cât de bine se cunoaşte omul pe el însuşi. Din acest motiv, cei în poziţii cheie de conducere, leadership, terapie sau alte afaceri bine construite, sunt oameni care mai întâi au muncit cu ei înşişi, şi după au ajuns la nivelul de unde să ţină afacerea într-o energie constantă. Aceste două acţiuni (activă şi pasivă) sunt favorizate tot timpul de a treia, una care decide încotro o ia acţiunea. Astfel, în creştinism este Trinitatea, la chinezi – Yin – Yang care dau Dao, la hinduşi – Shiva, Vishnu care duc la Brahman, la etrusci – Tinia, Uni şi Menrva, la români = Jupiter, Minerva şi Iuno, la egipteni era: Mut, Khonsu şi Amon Ra, iar la mesopotamieni era: Sin (luna), Samas (soare) şi Adad (forţa supremă). Această forţă cosmică se numea, în limbajul vechi, legea lui 3: o forţa activă, una pasivă şi una decisivă (neutralizatoare sau mediatoare)”, explică psihologul Alexandru Pleşea.

1. Mama şi tata au o discuţie, apare copilul şi readuce dragostea în inima lor;

2. Marfă oferită şi cumpărătorul dornic, apar banii şi se face trocul;

3. Sămânţa care ajunge în pământ, dar pământul e prea dur. Apare ploaia sau soarele şi o face stejar;

4. Îţi place o fată, nu vrea să iasă cu tine în oraş. Apare un lucru comun, o rudă, prietenă, feedback despre tine din partea altuia şi după va ieşi;

5. Te rogi (activ) şi apare un gând (pasiv). Îţi aduci aminte de Dumnezeu sau stai cu mintea la gând (forţa decisivă). Dacă dai energie gândului şi ai „plecat” cu el, rugăciunea nu are valoare.

“Pierdem energia întrucât nu înţelegem şi nici ştim legea lui 3. Nu ne-a învăţat nimeni cum s-o aplicăm. Spre exemplu: (1) gândurile care sunt în afară la ce este în faţa noastră sunt imaginaţie involuntară, utopie, (2) emoţiile pe care le creştem, dar nu ne ajută, ca de exemplu: iritarea că nu primesc ceva, (3) mişcările nenecesare pe care le facem, hrana care ne trage în jos, în loc să ne dea energie în plus etc.”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.