Cum să faci față emoțiilor copleșitoare când suferi de cancer. Ghid util pentru pacienții oncologici

Când primești diagnosticul de cancer, poți avea senzația că întreaga lume în jurul tău se prăbușește. Sentimente precum frica, furia, tristețea sau speranța te pot copleși. Gândurile tale se îndreaptă în mod automat spre cei dragi: cum să le dau vestea, cum se vor descurca atunci când eu voi fi prea slăbit din cauza tratamentului, ce se va întâmpla cu ei dacă eu… nu voi mai fi?

Ce simte un bolnav de cancer și cum își poate gestiona emoțiile

Cancerul afectează în aceeași măsură sănătatea fizică și pe cea emoțională. Acest diagnostic aduce cu sine o gamă largă de emoții cu care nu ești obișnuit și care te pot copleși. Trebuie să știi însă că aceste emoții sunt normale, că nu ești singur în această luptă pentru viață și că primul pas spre vindecare este să ceri ajutor, indiferent cât de paralizantă este teama de necunoscut.

Pe lângă simptomele fizice specifice fiecărui tip de cancer, bolnavul oncologic se confruntă de fiecare dată cu un carusel de emoții, fie că abia a primit diagnosticul, se află sub tratament sau s-a vindecat, dar se teme constant de o recidivă.

Recomandări

Diagnostic cancer – cum dai vestea celor dragi? Interviu cu un psiholog

Brânza de care trebuie să se ferească bolnavii de cancer. Oncolog: Conține toxine ce pot dăuna…

Potrivit National Cancer Institute (NCI), printre emoțiile care pot apărea sau pot fi intensificate de boală se numără:

Senzația de copleșire 

Este normal să simți că pierzi controlul atunci când primești diagnosticul de cancer, pentru că te întrebi dacă este o formă curabilă, dacă vei trăi, dacă vei putea în continuare să lucrezi în timp ce urmezi tratamentul, dacă vei avea nevoie de ajutor pentru a realiza activități simple.

Dacă simți că incertitudinea te acaparează, este util să te informezi cât mai mult despre forma de cancer de care suferi, să îi pui medicului oncolog întrebări dacă nu înțelegi ceva, să îți menții mintea ocupată cu activități precum cititul, cântatul, învățatul unei limbi străine sau orice alt lucru care îți distrage atenția.

Mânia

Multe persoane diagnosticate cu cancer își pun întrebarea „De ce eu?” și pot chiar să își reverse furia pe cei dragi, pe medici sau chiar să-l învinovățească pe Dumnezeu. Mânia este normală în astfel de circumstanțe și provine din sentimentul de neajutorare, anxietate, panică, frustrare.

Nu trebuie să te prefaci că totul este în regulă. Arată-ți sentimentele, indiferent cât ar fi de neplăcute pentru ceilalți. Vorbește cu familia despre ceea ce simți sau solicită-i medicului care te are sub observație să îți recomande un psiholog cu care poți vorbi deschis despre ceea ce te frământă.

Frica și îngrijorarea

Să primești diagnosticul de cancer poate fi înfricoșător. Mulți pacienți se tem din cauza durerilor cauzate de boală sau de tratament, de schimbările în ceea ce privește aspectul fizic. De asemenea, apar îngrijorări legate de venituri, dacă vei putea să lucrezi în continuare, să plătești facturile, să ai grijă de copii.

La fel ca furia, frica este un sentiment normal și pot fi luate măsuri. Ca să fii mai puțin speriat de ceea ce urmează, e important să fii cât mai bine informat despre boala ta și despre tratament. Studiile arată că pacienții oncologici care caută să afle cât mai multe despre afecțiunea lor au șanse mai mari să fie complianți tratamentului și se recuperează mai rapid.

Stresul și anxietatea

Atât în timpul tratamentului pentru cancer, cât și după, este normal să te simți stresat de toate schimbările prin care treci. Anxietatea poate duce, de asemenea, la apariția unor simptome fizice, precum puls accelerat, dureri de cap sau musculare, lipsa poftei de mâncare sau, din contră, supraalimentare, senzație de slăbiciune, amețeli, dificultăți de concentrare, insomnie sau somn în exces, tremurături, dureri apăsătoare în piept.

Deși astfel de simptome sunt frecvent asociate stresului sau anxietății, discută cu medicul dacă te confrunți cu ele, pentru a te asigura că nu sunt reacții adverse la medicația pe care o primești. Acesta îți poate regla dozele de medicament sau poate suplimenta tratamentul cu diverse substanțe care au rolul de a-ți ameliora starea de sănătate.

Dacă simptomele survin pe fond de stres sau anxietate, cere ajutorul unui psiholog, care te poate învăța diverse modalități prin care poți face față emoțiilor puternice.

Vinovăția

Pacienții oncologici se pot simți vinovați pentru că s-au îmbolnăvit, gândindu-se că dacă ar fi avut mai multă grijă de ei nu ar fi ajuns în această situație. Totodată, se pot învinovăți pentru că membrii familiei trebuie să treacă prin acest moment de cumpănă, se pot simți ca o povară pentru ei.

Trebuie să reții însă că nu e vina ta pentru că te-ai îmbolnăvit. Nu știe nimeni cu precizie care este cauza cancerului și nimeni nu poate garanta că un om fără vicii, cu o greutate normală și fără istoric familial de cancer nu se poate îmbolnăvi din senin de cancer.

Dacă te apasă acest sentiment de vinovăție, poate fi de ajutor să vorbești cu un specialist în sănătate mintală sau să te înscrii într-o asociație de pacienți unde poți vorbi deschis despre acest lucru și despre modalitățile prin care poți depăși obstacolele.

Tristețea și depresia

O reacție normală la o boală gravă cum este cancerul este și depresia sau tristețea. Unii pacienți se pot simți însingurați, triști sau chiar deprimați atât pe parcursul tratamentului, dar și ulterior.

Pot persista simptome fizice și emoționale precum: creștere sau scădere în greutate neintenționată, insomnie, coșmaruri, transpirație abundentă, diaree, lipsă de energie, oboseală, dureri de cap, bătăi rapide ale inimii, senzație de amorțeală, nervozitate, schimbări de dispoziție, dificultăți de concentrare, lipsă de interes pentru activități care îți făceau plăcere cândva, gânduri de suicid etc.

Toate acestea sunt semne specifice depresiei, mai ales dacă persistă săptămâni în șir. Discută cu medicul dacă te confrunți cu ele, depresia poate fi tratată!

Speranța și dorința de a face lucruri noi

Acesta este un sentiment normal care apare, de regulă, odată ce diagnosticul de cancer este acceptat și înțeles pe deplin de pacient. Speranța este și o cale prin care poți face față mai ușor acestei boli.

Studiile arată că atitudinea optimistă îi poate ajuta pe pacienții oncologici să facă față mai ușor tratamentului. Sunt milioane de oameni care au avut cancer și au scăpat de această maladie cu ajutorul tratamentelor care de la un an la altul sunt mai eficiente, așa că ai motive întemeiate să fii încrezător că vei fi și tu unul dintre supraviețuitori.

Dacă vrei să capeți mai multă speranță și curaj, nu te izola de cei dragi doar pentru că ai primit acest diagnostic. Fii în continuare alături de ei, discutați deschis, petrece timp în natură, ocupă-ți ziua cu activități care îți fac plăcere, citește poveștile celor care au trecut prin această boală.

Cancerul poate fi pentru mulți pacienți un „semnal de trezire la realitate”. În astfel de momente realizează că trebuie să se bucure de toate lucrurile mărunte din viață, vor să viziteze locuri în care nu au fost niciodată, să petreacă mai mult timp cu familia și prietenii, să fotografieze peisaje, să picteze etc.

Îmbrățișează cu inima deschisă lucrurile care îți aduc bucurie în acest moment de cumpănă în viața ta, totul va fi bine!