Din studiile efectuate în legătură cu cumpărarea compulsivă a reieşit că apar frecvent câteva sentimente, mai mult sau mai puţin conştientizate. Aceste sentimente ne însoţesc încă din copilărie, dar atunci când sunt gestionate ineficient ne pot determina să dezvoltăm comportamente ineficiente. Psihologul de serviciu, Corina Cerchez vine cu explicaţii.
Să fim serioşi. Dacă ne plac hainele, pantofii, gentile şi avem o viaţă socială pline avem nevoie de o garderobă plină. Până la urmă imaginea şi succesul merg mână. Şi totuşi sub diverse pretexte, se sare calu, se depăşeşte bugetul, se intră în crize financiare, în crize personale. Persoanele dependente de shopping chiar există şi pot fi ajutate să renunţe la comportamentele care nu le fac bine pe termen lung. Cum facem diferenţa între dorinţe şi necesităţi?
”În cazul copiilor mici, bebeluşul doreşte biberonul sau sânul mamei pentru a se hrăni – ceea ce reprezintă o nevoie, dar şi pentru a se simţi satisfăcut şi iubit – dorinţa” spune Corina Cerchez.
La adult, contrar copilului, este necesar să facem diferenţa dintre nevoile şi dorinţele noastre. ”Fără această diferenţiere se poate ajunge cu uşurinţă în situaţii de criza financiară. Zilnic avem grijă de nevoile noastre: hrană, îmbrăcăminte, sănătate, casă, etc. Dar avem şi dorinţe, impulsuri să cumpărăm: o haină nouă, un televizor mai performant, să socializam şi să ieşim la un restaurant, să luăm o maşină mai mare, etc. Întrebarea este dacă este potrivit să investim sau nu, dacă obiectele respective ne ajută real sau nu. Dacă îndeplinesc o nevoie sau doar o dorinţă ori iluzia de mai bine” completează psihologul.
O altă pistă a psihologilor pentru înţelegerea cauzelor dependenţilor de shopping este detectarea geloziei.
”Un copil este deseori gelos atunci când are senzaţia – fantasma – că mama nu îi dă ceea ce i se cuvine. Gelozia poate deveni invalidantă, iar copilul se simte neiubit şi începe să manifeste agresivitate sau ură faţă de mama sa” mai spune Cerchez.
Ce se întâmplă însă la adult? Sentimentul de gelozie apare adesea, uneori fără să fie conştientizat. ”Asemenea copiilor, adulţii pot fi geloşi pe obiectele pe care şi le doresc: casă, maşină, situaţie profesională, haine, obiecte electronice, vacanţe, etc. Aceasta apare indirect, prin aluzii, prin cuvinte cu dublu înţeles. Deseori acest sentiment este în umbra” crede psihologul.
Aviditatea:
La copil: apare sub formă de cerere de mâncare foarte des: de a suge la sân sau din biberon – sursă de plăcere inepuizabilă. În acest caz hrana este un pretext pentru a relaţiona, pentru a se simţi iubiţi de mama lor.
Cum se manifestă la adult? ”Aviditatea este strâns legată de nevoia de a fi iubit, este prelungirea unei trăiri infantile. Adultul consideră că cu cât va avea mai multe: haine, case, maşini, bani, etc, cu atât este mai demn de a fi iubit” mai adaugă specialistul.
În momentul în care fixarea unor limite, fără a afecta sentimentul de mulţumire şi de bine, eşuează, atunci putem să ne gândim că avem de-a face cu aviditatea, cu o toleranţa la frustrare scăzută. În acest caz, orice limită este încălcată sau eşuează din start.
”Este similar cu situaţia bulimicului care goleşte frigiderul, apoi dulapurile din bucătărie, etc. În materie de bani, de cheltuieli, lucrurile se întâmplă în acelaşi mod, începe prin a-şi satisface nevoile, apoi îşi îndeplineşte dorinţele, apoi dorinţele devin nevoi şi tot aşa într-o spirală nesfârşită. Dragostea de cumpărături, ce devine cu uşurinţă dependenţă, este greu de mărturisit pentru că maschează nevoia de a fi iubit”, mai spune Corina Cerchez.
”În concluzie: dorinţa, gelozia şi aviditatea sunt sentimente des întâlnite. Nu este necesar să le evitaţi, dar puteţi să învăţaţi să le recunoaşteţi, să le conştientizaţi şi să le faceţi loc în viaţa voastră. Putem transforma plumbul în aur, asemenea cercetătorilor astfel: