Dependenţa de shopping – lipsa de afecţiune sau nevoie creată?

Care dintre voi abia aşteaptă să vină reducerile în magazine? Care dintre voi cumpără absolut doar cele necesare? Care dintre voi simte o plăcere deosebită în timpul cumpărăturilor? Care dintre voi şi-a dat bugetul peste cap prin cumpărături impulsive? Care dintre voi cumpără săptămânal haine? Care dintre voi nu are timp sau curiozitatea să despacheteze cumpărăturile acasă? Care dintre voi ar vrea o îmbrăţisare sinceră şi nu o bluză nouă? Corina Cerchez, psiholog , vine cu explicaţii preţioase despre ce cauze pot sta în spatele dependenţei de cumpărături.

De ce ajungem să fim dependenţi de adrenalina şi endorfinele date de cumpărături? De ce avem nevoie să punem obiecte inutile în coşul de cumpărături? De ce ne simţim vinovaţi după ce am făcut cumpăraturi? De ce avem nevoie să avem nevoie de atât de multe obiecte?
„În zilele noastre consumul este încurajat din toate părţile, marketingul şi publicitatea merg mână în mână să ne convingă să cumpărăm cât mai mult, cât mai divers, să urmărim trenduri, să ţinem pasul cu moda, cu tehnologia, cu noile tendinţe din nutriţie şi sport, să avem cele mai performante maşini, cele mai frumoase case, cele mai luxoase vacanţe, şi lista poate continua”, explică psihologul Corina Cerchez.

Cumpărături compulsive – nevoi imaginare?

Cum se întâmplă asta? Care este combustibilul care alimentează acest mecanism? ”Nevoile noastre”, reale sau imaginare, devin din ce în ce mai numeroase şi mai greu de satisfăcut, după o vreme. ”Creativii din publicitate şi profesioniştii din domeniul marketingului sunt mereu prezenţi şi urmăresc cu vigilenţă nevoile noastre. Uneori le şi creează. Creează vise, speranţe şi iluzii într-o stare de bine, condiţionată de ideea că acest lucru se va întâmpla, doar dacă vom reuşi să obţinem obiectul sau serviciul mult visat” continuă specialistul. Şi iată cum, dintr-o dată, nevoile par să fie satisfăcute imediat ce facem o nouă achiziţie, imediat ce scoatem portofelul sau cardul de credit. Pentru o scurtă perioadă de timp posesia obiectului anulează insatisfacţia, domoleşte dorinţa. Însă nu are efect pe termen lung. ”O dorinţă este rapid înlocuită cu alta, apoi încă una şi-încă una, la nesfârşit, împingând persoana într-un cerc vicios, într-o schemă infernală” mai adaugă psihoterapeutul.

Recomandări

Cartea de week-end: “Omul în căutarea sensului vieţii” de Viktor E. Frankl

Eşti gravidă? Nu da o avere pe haine!

Cumpărături compulsive – ascund angoase

Pornind de la conceptele de compulsie, implus şi pulsiune, ne putem gândi că acestea acţionează ca un ansamblu de forţe ce dezvoltă o uriaşă energie care pare să îi motiveze pe cumpărătorii compulsivi, energie cărora, aceştia din urmă, nu îi pot rezista.
”Cumpărăturile compulsive reprezintă simptomul unei angoase, al unui conflict intern sau al unui traumatism. Acest simptom este instalat adânc în fiinţa persoanei şi se face simţit prin tensiuni, stări de rău, anxietate. Toate acestea sunt semnale precursoare ale nevoii de a începe o nouă rundă de cumpărături compulsive” – explică Cerchez.

Cumpărături compulsive – un cerc vicios

Cumpărătorul repetă neobosit o căutare, o situaţie fără ieşire, în care îi este aproape imposibil să conştientizeze realitatea acţiunilor sale repetitive. ”Altfel spus, el repetă acţiunea de foarte multe  ori, deoarece este ca şi cum nu a mai făcut acest lucru niciodată. În acest fel el îşi scrie istoria. Informaţia legată de acţiunile repetitive este blocată, împiedicând astfel orice tip de reacţie în faţa pericolului iminent al cumpărăturilor compulsive. Putem spune că, uneori, cumpărările compulsive constituie un veritabil ritual care produce o oarecare plăcere” mai adaugă psihologul.  Dar ce fel de plăcere? Ce încearcă persoana respectivă să evite astfel? O anxietate? O angoasă?
”Realitatea este că, de cele mai multe ori, consecinţele financiare ale acţiunilor sale, îl readuc brutal cu picioarele pe pământ” este de părere psihoterapeutul.

Cumpărături compulsive – singurătatea, o explicaţie

Ca majoritatea rituarilor, cumpărătorul compulsiv, îşi face singur plăcerile, uneori crede că suferă de singurătate şi încearcă să scape de aceasta prin obiectele pe care le achiziţionează.
”Când revine la domiciliu după o sesiune de cumpărături, se află într-o situaţie oarecum ireală, pe care îi este greu să o explice. Este împresurat de pungi, punguţe şi pachete de diverse dimensiuni. Cumpărăturile făcute devin astfel sursa multor culpabilităţi, şi îi sunt de puţine ori de folos, dar, în schimb va fi nevoit să facă faţă dificultăţilor financiare disproporţionate rezultate în urma cumpărării compulsive” adaugă psihologul.

Corina Cerchez, psiholog