Diagnosticul de cancer – cum reacționăm la aflarea veștii

„Totul a fost perfect până într-o dimineață, când doctorul mi-a spus: aveți cancer… M-am uitat la el lung și i-am spus, liniștit: este o greșeală. Mă simt perfect sănătos. Nici măcar simptome de gripă nu simt, darămite de cancer. Toată viața mea nu am suferit de nimic. Am răcit foarte rar. Nici nu îmi aduc aminte când m-am îmbolnăvit ultima oară!”

Primul pas ce trebuie făcut este acceptarea normalității acestor reacții față de diagnostic. Sunt bine-venite lacrimile, care vin să „curețe” greutatea situației. Apoi comunicarea diagnosticului celor dragi, de al căror sprijin depinde în mare măsură vindecarea bolii.

Dar persoana cea mai indicată în suportul acestei etape rămâne psihoterapeutul care ar trebui să fie de nelipsit atât în tratamentul bolnavului, cât și în sprijinul familiei.

Recomandări

Capcanele psihologice de Black Friday. Ce ne determină să cumpărăm în exces?

Semne care trădează depresia. Cum o depistezi la persoanele care „o poartă” cu zâmbetul pe buze

Al doilea pas ar fi acela de acceptare a diagnosticului. Este un moment greu, dar foarte necesar. Mulți nu au ocazia să ia o decizie pentru că nu află niciodată diagnosticul.

Aflarea diagnosticului de cancer este un „moment” în care normalitatea și prioritățile se schimbă. Este de fapt o nouă orientare către o altă etapă a vieții.

Psihoterapeutul vă poate ajuta să vă explorați interiorul pentru a vă găsi resursele și energia de care aveți nevoie ca să vă modificați gândurile negative automate în gânduri pozitive.

Pe măsură ce neacceptarea, furia, frustrarea, durerea, sentimentul de vinovăție și negarea se consumă, apare din interiorul nostru forța de a merge mai departe și de a lupta. Acesta ar fi un al treilea pas. Cel de acceptare a tratamentului. În acest moment se fac ajustări astfel încât cancerul să fie acceptat ca făcând parte din viață.

Ajutorul psihoterapeutului, esențial pentru bolnavul de cancer

Fiecare persoană implicată în procesul de acceptare are nevoie, pe lângă forță interioară, de ajutor specializat pentru a sta față în față cu schimbările fizice, mentale și emoționale ce apar pe măsură ce boala își urmează cursul.

Și exclusiv pentru aceste persoane, fiecare specială și individuală în felul ei, fiecare nedreptățită și nevinovată, fiecare meritând totul, s-a născut Asociația Pacienților cu Boli Cronice „Restart la Viață”, al cărei singur scop este acela de a fi acolo unde e nevoie de suport și ajutor psihologic în lupta cu cancerul!

Căci numai un psihic echilibrat, gândirea pozitivă şi încrederea în propria reuşită pot vindeca un trup bolnav! Şi vin s-o demonstreze zecile de milioane de oameni care au găsit resurse proprii şi au învins flagelul!

O singură veste bună! Diagnosticul de cancer nu este egal cu moartea. Mai mult, Lance Armstrong a spus: „Ziua în care am fost diagnosticat cu cancer a fost ziua în care am început să trăiesc”.

Când o persoană este diagnosticată cu cancer, ea se transformă într-o altă fiinţă. Tot ceea ce a fost până atunci, ca om, dispare.

Trauma pe care o resimte este o reacţie normală la o „situaţie anormală”, care diminuează capacitatea de a gestiona şi confrunta problemele şi care produce rupturi la nivelul psihicului.