Diana Vasile: Cum este influențată sănătatea fizică de cea psihică?

Sănătatea noastră implică tot ceea ce ni se întâmplă, la nivel fizic și psihic – ele se află în strânsă legătură și au o relație de interdependență. Acesta este și motivul pentru care vorbim de sănătatea mintală ca un construct bio-psiho-social. În experiența mea de psihoterapeut și cadru didactic, am observat că interdependența lor este un subiect înțeles eronat, așa că în acest material vreau să subliniez felul în care funcționează.

În primul rând, sănătatea mintală ne sprijină să funcționăm și să ne simțim bine în corpul și identitatea noastră, să putem fi productivi, dar și să ne putem reveni în urma evenimentelor dificile, deci să fim rezilienți. De asemenea, echilibrul emoțional înseamnă să putem construi relații bune, care să ducă la dezvoltarea proprie și a celorlalți.

În al doilea rând, modul în care ne raportăm la sănătate, la noi înșine și felul în care ne comportăm pot să ajute la păstrarea mecanismelor care reglează corpul fizic și funcționarea psihicului, sau dimpotrivă, le poate degrada. În aceste elemente stă așadar această legătură puternică între fizic și psihic.

Recomandări

Cum să recunoști când nivelul tău de stres devine prea mare și cum să îl gestionezi

Cum să folosești o „buclă de obișnuință” pentru a-ți atinge obiectivele de sănătate

Calitatea vieții de zi cu zi, importantă pentru funcționarea noastră fizică și psihică

Există câteva elemente foarte importante care sprijină o  funcționare sănătoasă în ansamblu: dieta ne oferă energia de care au nevoie capacitățile noastre de acțiune, dar influențează și stările emoționale. De exemplu, studiile arată o strânsă legătură între funcționarea microbiomului și nivelul nostru de energie, și subliniază faptul că o dietă nepotrivită poate contribui la apariția stărilor de agitație sau neliniște.

De asemenea, este important ca dieta să conțină cât mai puține substanțe care „forțează” organismul pentru a genera într-un fel sau altul efecte pozitive: alcoolul, medicamentele sau substanțele stimulante. În aceste cazuri, trebuie să înțelegem dacă acest plus de energie este în realitate mai degrabă agitație. În ceea ce privește alcoolul, de exemplu, confuzia principală se referă la senzația de relaxare, când, în fapt, vorbim despre o pierdere a reglajului emoțional.

Mișcarea contribuie și ea la nivelul de energie psihică și crește calitatea emoționalității pozitive. Numai câteva minute de mers pe jos ne pot ajuta să avem o dispoziție mai bună. Mai mult, îmbunătățește capacitățile cognitive – memoria, gândirea. E important de punctat că nu e vorba de sportul intens, ci de activități care să presupună o mică creștere a pulsului, desfășurate cu o oarecare rutină. Un alt element este capacitatea de a respira corect – aceasta ne permite să avem un reglaj emoțional mai bun, adică să navigăm printre emoții cu mai multă ușurință.

Somnul este fundamental în ceea ce privește reglajul fizic și psihic și este recunoscut ca principalul factor în păstrarea sănătății mintale. Din punct de vedere psihic, acționează ca un mecanism de „curățare”: reorganizează informațiile adunate în timpul zilei și sprijină memoria. De asemenea, organizează emoțiile trăite, ceea ce ne permite să integrăm experiențele proprii în înțelegerea despre sine, mai ales prin etapele de somn cu vise. În plus, ajută la procesarea experiențelor dificile — de altfel, este esențial atunci când traversăm astfel de momente — pentru că asigură continuitate în procesarea informațională și în reglaj, ajutându-ne să păstrăm sănătatea psihică.

Cum funcționează prevenția în cazul sănătății psihice

Cu toții suntem predispuși să căutăm să ne fie bine, iar acest lucru include integritatea noastră fizică și psihică – de aceea, prevenția funcționează în ambele cazuri. Avem însă nevoie de educație și cu privire la felul în care funcționează psihicul. Așa cum avem obiceiuri în ceea ce privește alimentația, mișcarea sau somnul, avem nevoie și de strategii pe care le putem aplica pentru protejarea sănătății noastre psihice.

O posibilă variantă de prevenție este crearea unei rutine de reflecție, la un interval de timp rezonabil (1-2 săptămâni), în care să ne gândim cu sinceritate la câteva elemente importante:

• Evaluarea stării de bine: cu tine, cu cei dragi, în alte contexte sociale. Ai fost mai degrabă într-o stare negativă sau una pozitivă?
• Evaluarea productivității: ai claritate în gândire, pui în aplicare lucrurile pe care ți le propui, îți îndeplinești scopurile?
• Evaluarea relațiilor din viața ta: îți oferă ele energie, vitalitate sau satisfacție? Sau mai degrabă te consumă sau te țin pe loc?
• Evaluarea integrării în comunitate: sunt parte din ea, am o contribuție la buna ei funcționare? Comunitatea, la rândul ei, mă susține, mă inspiră?

Revenind periodic asupra lor, ne asigurăm că nu pierdem niciodată din vedere propria stare de bine.

Ce ne poate spune corpul despre echilibrul emoțional?

Există mai multe moduri prin care corpul ne poate avertiza că există un dezechilibru emoțional:

• adesea, prin starea de oboseală, senzații de jenă sau durere, iritabilitate sau mici comportamente nepotrivite – de exemplu, începem să uităm, să spunem lucruri nepotrivite, să ne împiedicăm sau chiar să cădem ori să ne rănim;
• percepția ne este alterată, și se poate întâmpla să nu mai vedem sau să auzim lucruri pe care altădată le-am fi observat;
• modificări ale somnului: dificultăți la adormire sau trezire, somn care nu mai este odihnitor sau apariția coșmarurilor, adesea repetitive;
• starea de iritabilitate, care se manifestă și prin reacții corporale: agitație sau accentuarea comportamentelor disruptive amintite mai sus;
• nu mai acordăm suficientă atenție mișcării și dietei potrivite.

În timp, oboseala simplă devine accentuată, până la epuizare, senzații de frustrare, nervozitate, inclusiv tendințe agresive. Apar și dificultățile de concentrare, de relaționare cu ceilalți, poate chiar crește nivelul de agresivitate sau, dimpotrivă, de izolare sau reticența de a apela la specialiști în sănătate, fie ea fizică ori psihică.

Pentru multe persoane, senzațiile și emoțiile descrise mai sus sunt familiare – uneori, ele sunt etichetate generic ca stres. Există însă cazuri în care ele sunt legate la nivel mult mai profund de o experiență traumatică, care se traduce într-o incapacitate de repliere după o perioadă de presiune:

• Stresul se simte în corp ca o senzație de presiune, pentru că implică mobilizare de energie și orientare a atenției și resurselor către ceea ce avem de făcut. Însă stresul acut alternează perioadele de tensiune cu perioade de destindere — capacitatea de relaxare este semnul unei funcționări sănătoase a psihicului.
• Experiența traumatică e foarte diferită de stres — se produce din cauză că situația în care s-a aflat o persoană a depășit capacitățile de soluționare pe care le avea. Tensiunea și presiunea resimțite în aceste cazuri nu sunt aceleași cu tensiunea mobilizatoare a stresului. Dimpotrivă, generează senzații de neputință, vulnerabilitate și durere, care se resimt la nivel corporal copleșitor, ca o povară.

Atunci când nu ne putem procesa emoțiile și experiențele de viață negative, ele pot începe să se manifeste la nivel fizic (ceea ce numim somatizare). Motivele pentru care se întâmplă acest lucru pot fi variate: somn insuficient sau de calitate scăzută, tendința de a minimiza ceea ce am trăit sau ignorarea experienței și a impactului său. Emoțiile negative se pot manifesta, în acest caz, și la nivel corporal prin anumite posturi, gesturi sau mișcări. Un nivel de anxietate foarte crescut, de exemplu, poate cauza simptome la nivelul sistemului digestiv: dureri sau hipersensibilitate alimentară. Ele pot diferi însă de la o persoană la alta.

Sistemul psihic este făcut să proceseze emoția și experiențele de viață pe care le avem dar dacă nu am putut face asta (fie pentru că n-am avut un somn suficient de bun, fie pentru că nu ne-am gândit suficient de mult la acea experiență, fie pentru că minimizăm impactul emoțional pe care l-a avut), durerea pe care noi de fapt am trăit-o se localizează și se manifestă în plan fizic. Durerea fiecăruia se exprimă prin anumite poziții corporale, gesturi, mișcări care generează senzații fizice în diverse părți ale corpului.

Abordarea integrativă a sănătății, o prioritate pentru profesioniștii din domeniul medicinei și al științelor socio-umane

Pentru ca problemele de sănătate să fie adresate cât mai complet, există o mare nevoie de încurajare a colaborării între specialiștii din medicină și din domeniul sănătății psihice. Mă refer aici la  parteneriate pentru învățarea transversală, de la o disciplină la alta, dar și la realizarea colaborativă a planurilor de tratament pentru pacienți. Acest lucru poate fi facilitat prin conturarea unor echipe multidisciplinare și prin implicarea diferitelor specializări în elaborarea planului de tratament. Din fericire, vedem deja conturarea bazelor acestei abordări: există colaborări de succes între specialiști din domeniile sănătății psihicului nu doar cu medicii psihiatri, dar și cu medici din discipline precum endocrinologie, nutriție, kinetoterapie, osteopatie sau neurologie.

Pentru ca prevenția să devină un obicei bine ancorat, dar și pentru ca planurile terapeutice să adreseze mai bine țintit cauzele, nu doar simptomele, este important să ne amintim că psihicul și fizicul lucrează împreună, iar abordarea deficiențelor unuia sau altuia într-o manieră holistică, integrativă, va sprijini o dezvoltare mai bună pentru fiecare dintre noi.

Foto: shutterstock