Disonanța cognitivă: ce este și de ce ne provoacă un conflict interior

Termenul de disonanță cognitivă este folosit pentru a descrie disconfortul mental care rezultă din menținerea a două credințe, valori sau atitudini contradictorii. Disonanța cognitivă apare atunci când o persoană gândește într-un fel și acționează în alt fel. Oamenii tind să caute consistență în atitudinile și percepțiile lor, așa că acest conflict provoacă sentimente de neliniște sau disconfort. Colega noastră, Bianca Poptean, consilier de dezvoltare personală, ne spune în detaliu. 

Această inconsecvență între ceea ce cred oamenii și modul în care se comportă îi motivează să se angajeze în acțiuni care vor ajuta la minimizarea sentimentelor de disconfort. Oamenii încearcă să elibereze această tensiune în moduri diferite, cum ar fi respingând, explicând sau evitând informații noi.

Când a apărut teoria disonanței cognitive

În cartea sa din 1957, „O teorie a disonanței cognitive”, Festinger a explicat: „Disonanța cognitivă poate fi văzută ca o condiție antecedentă care duce la o activitate orientată spre reducerea disonanței, așa cum foamea duce la o activitate orientată spre reducerea foametei. Este o motivație diferită de cea cu care psihologii sunt obișnuiți să se ocupe, dar, după cum vom vedea, totuși puternică.”

Recomandări

Terapia de cuplu: eficientă atunci când apar conflicte

Conflictele în cuplu: ce le generează

În aceeași carte, Leon Festinger, psihologul care a descris pentru prima dată această teorie, a dat un exemplu despre modul în care o persoană ar putea face față disonanței legate de un comportament nesănătos. El a adus în prim plan persoanele care continuă să fumeze, chiar dacă știu că este un comportament nociv pentru sănătatea lor.

Cum facem față disonanțelor cognitive

Potrivit lui Festinger, există mai multe modalități prin care o persoană poate face față disonenței cognitive legate de fumat. Una dintre ele ar putea decide că prețuiește fumatul mai mult decât prețuiește sănătatea. Persoana fumătoare consideră că acest comportament nesănătos „merită” în termeni de riscuri versus recompensă.

O altă modalitate de a face față acestei disonanțe este de a minimiza potențialele dezavantaje. Fumătorul s-ar putea convinge că efectele negative asupra sănătății au fost supraevaluate. De asemenea, această persoană și-ar putea liniști preocupările legate de sănătate înercând să se convingă că nu pot evita orice risc legat de sănătate.

Festinger a sugerat, de asemenea, că oamenii ar putea încerca să se convingă că, dacă renunță la fumat, se vor îngrășa. Ori, a deveni obez poate prezent, în ochii fumătorilor, riscuri chiar mai mari pentru sănătate. Folosind astfel de explicații, fumătorul este capabil să reducă disonanța și să continue comportamentul.

Cauzele disonanței cognitive

Evident că sunt nenumărate situații ce pot cauza disonanțe cognitive, dar iată aici cele mai importante dintre ele.

A fi nevoit să te conformezi! Uneori ești nevoit să ai un comportament opus propriilor tale convingeri din cauza așteptărilor externe, în special la job, școală sau o situație socială. Ori pentru a fi acceptat într-un grup. Poți fi nevoit să adopți un anumit comportament pentru a nu fi concediat sau pentru a fi acceptat într-un anumit grup. Acest lucru cauzează o disonanță cognitivă.

Procesul luării unei decizii! Atunci când ai două opțiuni, ambele cu beneficii asemănătoare, poți rămâne cu un conflict interior. Însă, atunci când faci o alegere, ar trebui să găsești o modalitate de a reduce aceste sentimente de disconfort. Oamenii realizează acest lucru justificând de ce alegerea lor a fost cea mai bună opțiune, astfel încât să creadă că au luat decizia corectă.

Aflarea unei informații noi! Uneori, învățarea de noi informații poate duce la sentimente de disonanță cognitivă. De exemplu, dacă te angajezi într-un comportament despre care vei afla mai târziu că este dăunător, acesta poate duce la sentimente de disconfort. Oamenii se confruntă uneori cu acest lucru fie găsind modalități de a-și justifica comportamentele, fie găsind modalități de a discredita sau de a ignora noile informații aflate.

www.webmd.com

www.simplypsychology.org

www.verywellmind.com

Photo by Ryan Gagnon on Unsplash