Dr. Gheorghe Zastavnitchi este chirurg generalist la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” din Constanţa. S-a alăturat organizaţiei care a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1999 Medici fără frontire şi până acum a fost în misiuni Nordul Somalei, Congo, Burundi, Republica Africa Centrală.
Medici fără frontiere sau Medecins sans Frontieres sau Doctors without Borders este o organizaţie umanitară internaţională creată de medici şi jurnalisti, care a luat naştere în 1971 în Franţa. Oferă ajutor imparţial oamenilor afectaţi de conflicte armate, epidemii, dezastre naturale şi celor care nu au acces la îngrijire medicală, indiferent de etnie, religie, sex sau afiliere politică. În 1999, Medici fără Frontiere a primit Premiul Nobel pentru Pace. Astăzi este prezentă în peste 70 de ţări din întreaga lume. Şi români se înrolează în proiectele Medici fără Frontiere. Iată povestea unuia dintre ei.
CSÎD: Cum v-a schimbat viaţa profesională colaborarea cu Medici fără frontiere?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Din punct de vedere profesional am avut doar de câştigat în urma colaborării cu MSF, această colaborare a fost un salt înainte referitor la viaţa profesională. În acele misiuni am învăţat să fac multe lucruri şi să mă bazez doar pe mine… şi desigur să-mi asum toată responsabilitate pentru pacienţi.
CSÎD: Cum v-au schimbat viaţa personală misiunile Medici fără Frontiere?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Nu cred că viaţa personală a fost esenţial influenţată, cel puţin nu în acest moment…. Nu ştiu pe viitor ce o să fie, dar cred că o să fac misiuni împreună cu soţia mea, care este şi ea medic.
CSÎD: În câte misiuni aţi participat? În ce ţări au fost?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Nu am participat la multe misiuni până în prezent, misiunile sunt un fel de „lux” pe care un chirurg angajat în ţara lui nu poate să şi-l permită atât de des cum ar vrea, este şi cazul meu… până în prezent am făcut cinci misiuni umanitare cu MSF.
Prima misiune a fost în nordul Somaliei (teritoriu care şi-a declarat independenţa faţă de Somalia, dar care nu este recunoscut, din acest motiv spun nordul Somaliei); ulterior au urmat două misiuni în Republica Central Africană (RCA); apoi o misiune scurtă în Republica Democratică Congo (RDC) şi încă una în Republica Burundi.
CSÎD: Ce face un chirurg aflat într-o zonă de conflict militar? Care sunt provocările?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Dificilă întrebare… Dar să fim puţin mai exacţi…. MSF nu plasează personal în prima linie, misiunile MSF sunt umanitare şi presupun acordarea asistenţei medicale tuturor celor care au nevoie, astfel rolul unui chirurg nu este esenţial diferit de ceea ce face într-un spital de urgenţă, cu o singură deosebire… deseori eşti impus să faci mai mult; mult mai mult ca acasă… faci şi membre, şi arşi, şi copii, şi plastică, şi obstetrică, şi desigur chirurgie generală.
Sunt multe provocări… lucrezi la „foc continuu”, 24/7 (desigur cu pauze), nu pot spune că eşti 24 ore în spital, dar se poate întâmpla să stai şi mai mult de 24 ore, dar sunt şi zile când te poţi odihni.
CSÎD: Prin ce situaţii periculoase aţi trecut?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Nu pot să spun că am trecut prin situaţii periculoase, poate în prima misiune, când am fost evacuaţi (au fost evacuate atunci toate misiunile MSF din Somalia)… în rest dacă respecţi regulile de securitate şi comportament în regiunea în care te afli nu se poate întâmpla ceva mai grav decât acasă.
CSÎD: V-aţi făcut prieteni în misiuni? Câte zile libere aveaţi într-o lună? Ce făceaţi în timpul liber?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Bineînţeles că am rămas cu unele relaţii de prietenie pe care le menţin şi azi… chiar din prima misiune, care a fost în 2013, este interesant să vezi evoluţia pe parcursul anilor a colegilor cu care ai împărţit multe în misiuni.
CSÎD: Câte zile libere aveaţi într-o lună? Ce făceaţi în timpul liber?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Zile libere oficial una pe săptămână (poate fi vineri ori duminică), în dependenţă de ţară, deseori nu ai zile libere şi chirurgii o să mă înţeleagă, chiar dacă ai liber, oricum mergi la spital, vezi pacienţii, iar dacă faci o tură prin secţia de internare sigur găseşti ceva de lucru şi aşa trece ziua liberă.
Când ai timp liber…. Depinde, poţi face sport, comunica cu familia, socializa cu colegii, viziona un film, mergi la restaurant; dar totul depinde de misiune şi condiţiile de siguranţă.
CSÎD: Care sunt principalele tipuri de operaţii de care pacienţii întâlniţi în misiuni au avut nevoie?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Luând în consideraţie specificul activităţii cu MSF un chirurg trebuie să ştie să facă chirurgie de traumă; chirurgie generală; chirurgie septică; chirurgie plastică şi reconstructivă; obstetrică… şi desigur chirurgie pediatrică. Trebuie să fii familiarizat cu particularităţile chirurgiei de campanie.
CSÎD: V-aţi îmbolnăvit în timpul misiunilor?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Doar de dorul familiei (zâmbeşte), în rest nu am avut alte boli, să ştiţi că dacă respecţi cu stricteţe toate recomandările referitor la profilaxia diferitor maladii este puţin probabil să te îmbolnăveşti.
CSÎD: În ce a constat valiza cu care aţi plecat din România?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Minimul necesar pentru supravieţuire…. Puţine haine, un laptop cu care să pot lucra…. Nimic de care să-mi pară rău în caz de pierdere irecuperabilă…. Totuşi mai găseam unele surprize de la fiică şi soţie gen jucării ori poze (râde).
CSÎD: V-ar plăcea să vă mutaţi într-o altă ţară?
Dr. Gheorghe Zastavnitchi: Definitiv nu cred… şi nu cred că acum…. România este o ţară frumoasă în care e bine de trăit…. Vă rog să mă credeţi pe cuvânt!
Fotografii Medici Fără Frontiere