Viața și cariera pot fi dinamice. Mai ales dacă ne permitem să evoluăm și să ieșim din zona de confort. Vă prezentăm povestea Alexandrei Tănase, farmacist, 36 de ani. Ea a ales să lase Bucureștiul în urmă și să se înroleze în misiuni Medici fără Frontiere. Cum i s-a schimbat viața? Ce a învățat în misiunile din Republica Centrafricană, Congo, una Haiti dar și între –România și Moldova, ca sprijin pentru misiunea din Ucraina, aflăm în cele ce urmează.
CSÎD:Ce lecții ați învățat în aceste misiuni?
Alexandra Tănase: Sunt nenumărate lecțiile pe care le înveți lucrând cu MSF. Personal, am devenit o persoană mult mai empatică, dar și mult mai reactivă. Pe plan profesional am avut mult de câștigat – ai șansa să înveți scheme de tratament, să asiști la operații, să ți se ceară sfatul în privința tratamentelor, să fie nevoie să găsești alternative. În plus, faci mereu parte dintr-o echipă, iar asta e o altă lecție – adaptabilitatea.
CSÎD: A fost greu/ușor să vă adaptați? De ce?
Alexandra Tănase: Datorită briefingurilor și a cursului înainte de prima misiune de care beneficiază orice expat, cred că Medici fără Frontiere facilitează mult adaptarea la contextul respectiv. Bineînțeles, ține și de tine ca persoană cum reacționezi la schimbări – culturale, culinare, de libertate.
Cred că pe mine m-a ajutat mult și că eram din România, nu m-a șocat deloc că în unele misiuni nu aveam apă caldă, că trebuia să ne spălăm la lighean sau să împărțim dușurile, nici că uneori mâncam doar fasole, orez și carne prăjită. Sau că asistam la multe cazuri de furt de medicamente.
În plus, dacă reușești să îți setezi mintea ca asta e realitatea pentru următoarele 6 luni și să te concentrezi nu pe ce primești tu, ci pe ce ai venit să faci acolo, cred că devine din start mai ușor. Și să deschizi ochii și pe frumusetile ascunse – culoarea pământului, gustul fructelor, materialele africane, super puterea femeilor din Africa, ajutorul nesperat dat unui pacient.
CSÎD: Ce ați făcut concret ca farmacist în Congo?
Alexandra Tănase: Într-unul dintre proiectele din Congo ajungeai la spitalul susținut de MSF, unde era și farmacia, doar pe motocicletă, pe un drum roșiatic între munți, de o frumusețe copleșitoare.
Rolul farmacistului într-un proiect MSF e destul de complex – în principal ai grijă de stocul de medicamente (aranjare, etichetare, conservare, inventar), analizezi comenzile care vin din spital, scrii diferite rapoarte cu privire la stoc şi la consum (pre expirate, supra stoc, stoc insuficient până la următoarea comandă), pregăteşti comanda internaţionalã pentru următoarele 6 luni, mergi în vizită la periferie sau cu clinicile mobile, formezi oamenii din echipă cu privire la o bună gestiune a medicamentelor şi pe dispensatorii de medicamente asupra unei bune comunicări a tratamentului pentru pacient. Am avut si şansa să petrec mai mult timp în spital – împreună cu un medic am realizat o analiză raţională a prescripţiilor din spital (posologie, interacţiuni, durata tratamentului, concordanţa diagnostic-tratament în raport cu protocolul) şi am cercetat utilizarea antibioticelor pentru a preveni rezistenţa.
CSÎD: Aveți familie? Copii?
Alexandra Tănase: Am un partener, lucrează și el pentru MSF.
CSÎD: V-ați îmbolnăvit în timpul misiunilor?
Alexandra Tănase: Nu, MSF te instruiește în privința profilaxiei pentru malarie, pe care o începi chiar înainte de a pleca în misiune. Am avut colegi care s-au îmbolnăvit, chiar și de malarie, dar au primit tratament. Dacă intervine vreo boală pentru care MSF nu are resurse în acea țară, atunci ești evacuat de urgență.
CSÎD: Plănuiți și alte misiuni?
Alexandra Tănase: Da, povestea mea cu MSF nu s-a terminat încă, am găsit o modalitate incredibilă de a uni voluntariatul cu meseria mea.