Gândirea excesivă: două situații când e normal să apară

Gândirea excesivă (ruminația) este definită ca fiind un proces de suprastimulare intelectuală, bazată pe gânduri obsesive. Adesea, gândirea excesivă poate pivota în jurul unei autoanalize masive, născând întrebări de forma: „Oare fac ceea ce trebuie? Sunt o persoană care merită? De ce nu-mi pot opri gândurile negative? Sunt egoist/ă?”. O persoană poate rumina asupra acestor gânduri zile întregi.

Mai concret, gândirea excesivă poate crea un val de anxietate și depresie care este greu de oprit. Adesea, tindem să găsim „liniște” în mod paradoxal, tocmai în aglomerația zilei, deoarece gândirea excesivă pare să apară mai degrabă noaptea. În combinație cu tendința de autoanaliză, există două situații care pot declanșa susceptibilitatea de a gândi în exces: Una este legată de dezvoltare, iar cealaltă este pur situațională.

Gândirea excesivă din adolescență

Perioada de vârstă cuprinsă între 12 ani și începutul vârstei de 20 este adesea recunoscută ca fiind etapa de formare a identității în dezvoltarea psihosocială umană. În adolescență, o persoană este inundată de o nouă independență. Ea începe să ia decizii pentru ea însăși care nu implică figuri de atașament – de exemplu, ce să poarte, ce muzică să asculte, în ce activități să se implice. Pe măsură ce trecem prin anii adolescenței și tinereții, implicarea noastră în lumea exterioară crește și începe să se dezvolte. Întrebările de autoanaliză apar în mod natural: Voi fi suficient de bun? Oamenii mă plac? Sunt demn? Sunt capabil?

Recomandări

Gândirea negativă poate dăuna grav sănătăţii psihice

Atașamentul anxios și dezorganizat: pastila de psiho

Adesea, o analogie utilă pentru a înțelege mai bine această etapă este să ne imaginăm o cabană din lemn care reprezintă identitatea tânărului adult. Pentru că este în construcție, poate avea o fundație grozavă și două ziduri uimitoare; cu toate acestea, însă, tânărul mai trebuie să construiască două părți suplimentare ale cabinei și să pună un acoperiș. Așadar, dacă un vânt puternic bate pe cabana tânărului, el simte că s-ar putea prăbuși. Se simte nesigur și instabil. În schimb, dacă o rafală de vânt se năpustește asupra cabanei unui adult, care este complet formată, persoana în cauză se va simți în siguranță.

În ciuda dificultăților sale, nevoia de formare a identității este necesară și dacă totul merge bine, are ca rezultat un adult bine adaptat. Cu toate acestea, atunci când este combinată cu componenta auto-reflexivă a inteligenței emoționale, procesul poate fi supărător, intens și poate declanșa o suprasolicitare temporară a gândirii (ruminația).

Gândirea excesivă într-un moment de cotitură

În al doilea rând, o schimbare majoră a vieții obligă o persoană să renunțe la aspectele de încredere ale identității sale și în cele din urmă, să integreze lucruri noi. În această perioadă de reconsolidare, componentele stimei de sine a unei persoane sunt vulnerabile și expuse, ceea ce face ca ea să se simtă „dezbrăcată”, ușor rușinată și sensibilă la feedback-ul care este critic față de propria persoană.

De exemplu, schimbările substanțiale ale vieții pot include divorțul, nașterea unui copil, mutarea într-un oraș nou. Să zicem că un bărbat care trece printr-un divorț poate recunoaște în mod logic că este o decizie sănătoasă, dar rolul lui de soț a dispărut și unitatea sa familială, așa cum o știa el, este diferită. Deși are noi atribuții și un nou rol – tată singur – îi ia totuși timp să treacă peste pierderea vechiului rol. Acest proces creează o vulnerabilitate temporară în identitatea sa. Deci, în tot acest timp, se poate simți atât ușurat, dar și confuz. Se poate simți trist, dar și entuziasmat pentru viitor. Cu toate acestea, perioada de pierdere și creștere poate provoca o creștere a gândirii excesive până când ajunge la consolidare.

Concluzia este că procesul nostru de formare necesită timp și răbdare, iar ruminația poate fi un pilon important în acest demers, mai ales în cazul persoanelor analitice, însă, atenție – prea multă ruminație poate declanșa stări de anxietate acută!

Foto: Jonathan Cosens pentru www.unsplash.com