Dacă eşti mai degrabă o persoană introvertă, atunci probabil că şi tu te-ai gândit, la începutul acestei perioade de izolare, că pentru tine nu va fi nicio diferenţă substanţială. Se pare că situaţia nu stă chiar aşa, iar în condiţiile actuale, pentru fiecare dintre noi, lipsa contactului uman poate ajunge o problemă reală.
Adevărul este că era în care trăim ne permite să fim mult mai flexibili atunci când vine vorba despre muncă, iar mulţi dintre noi îşi permit luxul de a lucra chiar de acasă. Este vorba despre cei care, pentru a lucra, au nevoie doar de un laptop. Mai mult, chiar, ţinând cont de mai multe criterii ( viteza internetului, costul unui laptop, viteza şi calitatea livrării mâncării la domiciliu, costul vieţii – chirii, alimente, utilităţi, dar şi procentul persoanelor care deja lucrează tip remote – iar în Bucureşti sunt în jur de 4%), Bucureştiul este pe primul loc în topul oraşelor unde se poate lucre în acest fel ( topul este făcut de un site din UK).
Pentru cei care fac parte din această categorie, situaţia izolării la domiciliu ar putea părea mai puţin alarmantă decât în cazul celor care sunt nevoiţi să străbată acelaşi drum către birou, zi de zi. Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că situaţia stă total altfel.
Susan Cain, autoarea cărţii „Linişte. Puterea introverţilor într-o lume asurzitoare” menţionează printre alte aspecte faptul că indiferent de tipologia de personalitate care ne domină, cu toţii ne luăm energia de la oamenii din jurul nostru, iar această afirmaţie nu este deloc un secret. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au avut nevoie de alţi oameni pentru a putea evolua. Atât societatea, cât şi omul ca individ au evoluat datorită energiei pe care noi, oamenii, am primit-o şi transmis-o în mod constant mai departe.
Da, poate că pentru un introvert nevoia de a fi în permanenţă lângă alţi oameni poate deveni copleşitoare, mai ales atunci când vorbim despre mediul de lucru, însă adevărul este că la nivel subconştient, oamenii hrănesc chiar şi cele mai timide personalităţi.
Ceea ce face ca introverţii să fie diferiţi este sensibilitatea la stimul: persoanele introverte devin supraîncărcaţi mai uşor decât extrovertiţii. Atunci când introvertiţii petrec o săptămână întreagă acţionând ca extravertiţii, există dovezi că beneficiile emoţionale se estompează şi consecinţele încep să apară – introvertii încep să simtă emoţii negative, mai multă epuizare şi mai puţin autenticitate. Tuturor ne place să fim alături de alţi oameni, însă pentru extraverţi, acest lucru este valabil în mod constant, spre deosebire de introverţi, care au nevoie de mai mult timp în compania propriei persoane.
Acum, ne aflăm cu toţii în aceaaşi situaţie: tuturor ne este dificil să ajungem la cei dragi şi tuturor ne lipseşte conexiuna şi contactul, însă chiar şi acum putem vedea diferenţele. În cazul extraverţilor, conferinţele video sunt probabil la ordinea zilei, în vreme ce introverţii, deşi manifestând nevoia de contact, preferă în continuare să petreacă mai mult timp în compania propriei persoane.
Mai multe studii au arătat că, spre deosebire de extraverţi, introverţii preferă să comunice prin e-mail sau prin intermediul textelor, mai degrabă decât video. Aşa că, în cele din urmă, prea puţin contează cum comunicăm şi cât de mult timp simţim nevoia să petrecem timp alături de cei dragi. Tuturor ne este dor acum şi cu toţii tânjim la viaţa de odinioară, însă un lucru este cert: deşi separat, suntem împreună, iar acest lucru ne face pe fiecare dintre noi să ne simţim mai puţin singuri!