INTERVIU Sari Brody: ”Sunt o feministă care crede în egalitatea de gen şi care crede în colaborarea cu bărbaţii”

Grupul de Lucru pentru Egalitatea de Gen constituit, va avea misiunea să promoveze diversitatea de gen la locul de muncă.
  • Publicat:
INTERVIU Sari Brody: ”Sunt o feministă care crede în egalitatea de gen şi care crede în colaborarea cu bărbaţii”
În cadrul Forumului pentru Egalitatea de Gen organizat de Ziua Internaţională a Femeii, IKEA România şi Carta Diversităţii din România, cu sprijinul Ambasadei Suediei în România, au lansat un Apel la Acţiune la nivel de CEO pentru Egalitatea de Gen la care a aderat o reţea de companii şi organizaţii care pledează pentru o reprezentare egală a femeilor în poziţiile de conducere, remunerare egală pentru aceeaşi muncă şi oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi.   
 
Aşa am întâlnit-o pe Sari Brody, o femeie minunată, care emană căldură, putere şi care te face să prinzi curaj odată ce-i întâlneşti privirea. De mai bine de 20 de ani, Sari are grijă de strategiile cu privire la diversitate şi integrare, pasiunea sa având la bază convingerea că aceste aspecte importante sunt responsabilitatea fiecăruia în parte. În anul 2012 s-a alăturat oganizaţiei IKEA unde, în prezent dezvoltă strategii şi un sistem al egalităţii, diversităţii şi integrării, la nivel de business. 
 
CSID: Când vine vorba de femei, unde întâlnim lipsa egalităţii, diversităţii şi integrării?
 
Sari Brody: Potrivit Forumului Economic Mondial, această lipsă se simte în rândul poziţiilor influente, guvernamentale, politice, de consiliu, toate aceste poziţii care au legătură cu luarea deciziilor, să fii influent. Dacă o femeie nu se află acolo, cu siguranţă nu vom reuşi să creăm şi să integrăm alte culturi.
 
CSID: Foarte multe persoane luptă pentru drepturile femeilor şi tot mai multe industrii sunt mai deschise către aceste aspecte importante. Cum poţi descrie aceste schimbări?
 
Sari Brody: Aş spune, doar privind cariera mea, că sunt foarte puţine schimbări pozitive. Se discută tot mai mult în spaţiul public despre acest subiect, iar în multe ţări se vorbeşte despre femei aflate în poziţii de lideri. În general, organizaţiile vorbesc despre asta şi cam toate fac apel la egalitatea de gen şi indivizi. Se insistă asupra indivizilor aşa că, femeile nu mai renunţă atât de uşor pentru că îşi dau seama că sunt egale, ceea ce este fantastic pentru că nu dintotdeauna ne-am putut face auzite. În acelaşi timp, mă reîntorc la Forumul Economic Mondial din luna februarie, rapoartele lor arată că dacă vom continua în această manieră, vom avea nevoie de 200 de ani. Este prea mult şi tocmai de aceea cred că trebuie să fim uniţi şi să creăm coaliţii mai mari, să devenim o forţă pozitivă a societăţii şi să înaintăm. Dar în acelaşi timp cred că, atât ca femei, cât şi ca bărbaţi, ca indivizi, trebuie să admitem că este o problemă a societăţii şi să o reparăm. Tocmai de aceea cred că trebuie să fim perseverenţi. Per total, vorbim de schimbări pozitive pentru că, cel puţin de când am început eu să lucrez, cu siguranţă se vede o îmbunătăţire.
 
CSID: Care sunt beneficiile egalităţii de gen la locul de muncă?
 
Sari Brody: Cercetările arată că există numeroase impacte, lucru pe care l-am observat şi în compania noastră. Avem echipe care sunt diversificate ca gen, iar asta îi ajută să se motiveze unul pe celălalt în diferite moduri, lucru care îi face să devină mai competitivi. Totodată poate reprezenta şi o reflexie a cumpărătorului. Nu toţi clienţii sunt femei, iar astfel înţelegem mai bine necesităţile lor. Bineînţeles, atunci când vine vorba să atragem oamenii de care avem nevoie, trebuie să dăm tot ce-i mai bun şi ştim că femeile au un nivel mai mare de educaţie, iar astfel ele pot atrage lucrurile bune din oameni. De asemenea, atunci când femeile ştiu că este vorba de o companie căreia îi pasă de egalitatea de gen, atunci vor rămâne în acea companie. Aşadar, există câteva beneficii pentru individ, pentru business şi, bineînţeles, pentru societate, pentru că ştim că aici este vorba şi de educaţia copiilor noştri. Pot vedea cum tratăm pe fiecare în parte pentru egalitate.
 
CSID: În mod normal, salariile sunt confidenţiale. Cum poate şti o femeie dacă un bărbat este sau nu mai bine plătit decât ea?
 
Sari Brody: Este o întrebare foarte bună. Anul trecut, în septembrie, au fost invitate companii să garanteze pentru plăţile egale, iar noi am fost una dintre ele. M-am aflat alături de mari companii şi am oferit această garanţie, ceea ce înseamnă că ne-am luat angajamentul de a crea infrastructuri, dar să plătim în mod egal. De exemplu, noi la IKEA stabilim un sistem de măsurare IPE (international pay evaluation). Mai exact, punem la un loc atât femeile şi bărbaţii, fără măcar să ştim genul, chiar dacă au mai multe competenţe sau experienţă. Doar pentru că ştii să negociezi mai bine, aşa cum bine ştim mulţi bărbaţi fac asta, nu vei primi un salariu mai mare, pentru că am demonstrat în sistemul nostru că atunci când vorbim despre promovare şi succes, se  ţine cont de aceste lucruri într-un mod în care să nu existe discriminare. Astfel, facem anunţul public, iar dacă este nevoie putem corecta salariul, ceea ce este fantastic pentru că nu întotdeauna eşti plătit cum trebuie, poate nici nu este transparent şi chiar poţi căuta pe Google, ceea ce este minunat în ziua de astăzi. Nu întotdeauna primim salariul corect la locul de muncă mult visat. Aşa putem compara, ceea ce este cam greu, dar dacă sunt companii care garantează acest lucru, situaţia devine mai uşoară. De exemplu, Marea Britanie cere ca fiecare companie să plătească în mod egal şi cred că tot mai multe ţări vor face asta. Sper că plata egală nu va mai fi o preocupare.
 
CSID: Spre deosebire de bărbaţi, cum ar trebui o femeie să se adapteze poziţiei sale, chiar dacă este sau nu vorba de o funcţie de conducere?
 
Sari Brody: Atunci când văd sau aud această întrebare, mă mişcă foarte tare. Am fost în armată. Am fost primul ofiţer de Resurse Umane din divizia paraşutiştilor. Toţi am locuit în corturi, pe teren, în condiţii destul de dure, iar  singura mea grijă în tot acest timp era cum să mă îmbrac ca un bărbat. Aşa că am venit cu o cerere specială, aceea de a nu purta uniformă pentru femei. Mai apoi, cum să vorbesc ca un bărbat? Nu era întotdeauna plăcut să vorbeşti ca un bărbat, dar chiar m-am comportat ca unul pentru că îmi doream să mă integrez. Acolo nu era loc pentru femei. În cazul meu, atunci când aud această întrebare simt că este o responsabilitate uriaşă în companie, mai ales când vorbesc despre egalitatea de gen. Mereu spun că numerele sunt doar un început. Cea mai importantă este cultura. Să avem atât influenţe feminine, cât şi masculine. Să le permitem femeilor să fie femei, pentru că doar aşa sunt eficiente. Nu le cerem să se potrivească pentru că aşa gândeam înainte ”Ok, te potriveşti funcţiei”, dar am eliminat cuvântul ”potrivit”, iar acum le spunem ”Trebuie să fii tu însuţi. Fii unică, fii tu. Pentru că unicitatea ta ne face mai buni”. Pentru mine este o diferenţă atunci când mă uit în lumea afacerilor, dar dacă la început vorbeam de o lume a bărbaţilor, acum trebuie să vorbim despre o lume a femeilor şi bărbaţilor.
 
CSID: După părerea ta, care este în ziua de astăzi cel mai mare obstacol care stă în calea egalităţii de gen la locul de muncă?
 
Sari Brody: Cred că încă este vorba despre lipsa femeilor în funcţii prin care să ia decizii. Atunci când trebuie să iau o decizie, mă gândesc la toată lumea, atât la femei, cât şi la bărbaţi. Trebuie să le ajutăm pe femei să se dezvolte. În IKEA, acesta este domeniul meu principal pentru că, bineînţeles, avem nevoie de echilibru în rândul muncitorilor, iar în poziţiile de lideri încă ne străduim să-l obţinem. Doar aşa putem face o diferenţă.
 
CSID: Cum putem aduce un echilibru atât în viaţa profesională, cât şi în cea socială?
 
Sari Brody: Cred că este o întrebare a tuturor timpurile, dar una foarte foarte importantă. Încă sunt de părere că responsabile pentru asta sunt companiile, pentru că încă vorbim de o lume a bărbaţilor încă de la revoluţia industrială aşa că, ora la care începi serviciul şi ora la care termini este o asumare a faptului că soţia ta este acasă şi se preocupă de nevoile voastre. Dar ce se întâmplă în cazul unei soţii care este o femeie de carieră, care este nevoită să plece în altă ţară şi tot aşa. De exemplu, noi la IKEA oferim predictibilitate în programul de lucru, asupra căruia ai control. Mai mult, există diversitate, pentru că întâlnim diferite religii. Fiecare îşi poate lua vacanţa în diferite perioade ale anului. Sunt evreică. Sărbătoarea mea nu corespunde cu cea a unui creştin, musulman sau budist ceea ce este fantastic, pentru că aşa putem colabora şi coordona cine îşi ia timp liber şi când. Cred chiar şi în aspectele mărunte, cum ar fi,  dacă vorbim de o întâlnire internaţională, nu o începe luni dimineaţa sau nu o începe de la ora 8:00, pentru că există părinţi, atât femei, cât şi bărbaţi, care trebuie să plece de dimineaţă, iar astfel trebuie să avem control asupra programului pentru a ne putea petrece timp şi cu familia. Dar aici nu este vorba doar de familie, pentru că avem numeroşi colegi necăsătoriţi. Şi ei trebuie să aibă o viaţă. Trebuie să luăm în calcul faptul că există viaţă după muncă, ceea ce în ziua de astăzi este foarte dificil, cel puţin în lumea afacerilor.
 
 
CSID: Ca femei, trebuie să ne facem auzite. Cum ne putem spune nevoile, cum putem cere o mărire de salariu sau să negociem concediul de maternitate?
 
Sari Brody: Acesta este un subiect despre care citesc foarte mult în acele cărţi care spun ”Să le învăţăm pe femei să devină mai buni negociatori”. Nu-mi place asta. Nu cred că trebuie să schimbăm femeile. Nu asta este problema. Femeile sunt perfect ok, dar există această infrastructură prin care le forţăm să lupte mai mult şi, din nou o spun: companiile trebuie să-şi asume această responsabilitate, că nu pot pune femeile într-un loc în care sunt determinate constant să lupte. De exemplu, în IKEA oferim atât concediu maternal, cât şi paternal, mai lung. Astfel ne asigurăm că atât tu, cât şi soţul tău puteţi sta acasă, dar în acelaşi timp vă puteţi întoarce la lucru oricând doriţi. În multe ţări, creştem concediul de maternitate, ajutăm femeile să revină la locul de muncă, avem grijă de ele şi, revin: nu femeile au o problemă. Companiile creează probleme pentru femei.
 
CSID: Într-un discurs al campaniei HeforShe, Emma Watson spunea că atunci când luptă pentru drepturile femeilor, pentru unele persoane, feminismul devin sinonim cu ura faţă de bărbaţi. Cum putem evita aceste neînţelegeri?
 
Sari Brody: De multe ori când am fost intervievată oamenii mă întrebau ”Eşti feministă?”, dar într-o manieră foarte agresivă, iar la început spuneam ”Nu, nu, nu!”. Absolut. Sunt feministă, dar într-un sens complet diferit al urii faţă de bărbaţi. Sunt o feministă care crede în egalitatea de gen şi sunt o feministă care crede în colaborarea cu bărbaţii. Sunt 50% din societate aşa că trebuie să colaborăm şi să rămânem uniţi. Cea mai bună mişcare a campaniei HeforShe este aceea că mulţi bărbaţi vin şi spun ”Sunt feminist”, pentru că nu bărbaţii sunt problema. Nu este vorba de a învinovăţi sau de a umili bărbaţii. Este vorba de parteneriatul cu ei, să stăm alături de ei şi să spunem că este problema tuturor, este o problemă a societăţii, iar în IKEA asta încercăm să facem acum.
 
CSID: Care este sfatul tău pentru femeile şi tinerele care sunt în căutarea unul job sau care vor să aducă o schimbare la locul de muncă?
 
Sari Brody: Le pot oferi exemplul meu. Înainte de a veni în IKEA am fost consultant şi am lucrat timp de cinci ani cu foarte multe companii. Atunci când am ajuns la IKEA mi-am dat seama că la asta tânjeam. Aveam nevoie de o companie care să creadă în mine, în care să pot fi eu, să fiu independentă şi să aibă încredere în mine. Sunt nişte valori atât de umane. Cel mai bun sfat pe care-l pot oferi este acela de a şti care-ţi sunt valorile, pentru ce vrei să lupţi şi ce compromisuri nu eşti dispusă să faci. Sunt foarte multe companii care oferă acest loc de muncă şi este foarte important să nu alegi să mergi într-o companie dominată de bărbaţi sau în care în funcţiile de conducere se află doar bărbaţi, pentru că dacă-ţi doreşti să străluceşti şi să ai parte de multe oportunităţi, caută un loc care să-ţi placă şi sigur totul va funcţiona. Dar este foarte greu să mergi într-o companie în care eşti singura femeie şi să-ţi doreşti să schimbi sistemul, chiar dacă ţi se permite. Este o muncă foarte grea. Aşa că, întotdeauna trebuie să ştii ce-ţi doreşti, de ce ai nevoie şi să pleci în căutarea lui.
 
CSID: Care sunt cei şase paşi pe care îi aplicaţi în Ingka Group în ceea ce priveşte diversitatea şi integrarea?
 
Sari Brody: Avem o apropiere sistematică. Privim unde ne aflăm în prezent, iar apoi începem cu primul pas: creăm valori. Alături de liderii noştri discutăm care ne sunt valorile, dar şi ce bariere întâmpinăm şi încercăm să le rezolvăm. Este un mod de gândire, urmat de un plan de business. Aşadar, analizăm unde ne aflăm, setăm obiectivele, avem un plan de acţiune, iar mai apoi urmărim numerele în ceea ce priveşte diversitatea şi integrarea culturilor şi în final măsurăm. Sunt nişte paşi simpli şi intuitivi pe care fiecare ţară îi poate adapta.
 
CSID: Ai vorbit despre munca grea pe care ai depus-o în armată, doar pentru a fi egală bărbaţilor. Aşa cum ai spus anterior, a trebuit să te îmbraci ca un bărbat, să te comporţi ca un bărbat şi să munceşti la fel de mult ca un bărbat. Crezi că situaţia în care te-ai aflat poate fi comparată cu lupta femeilor de la locul de muncă, atunci când vine vorba de competenţe, cunoştinţe, diplome etc.?
 
Sari Brody: De multe ori citim că femeile trebuie să fie de două ori mai competente pentru a atinge succesul, să lupte de două ori mai mult şi tocmai de aceea, fac un apel asupra companiilor. Pentru că trebuie să muncim mult, să pretindem că suntem altcineva, nu mai suntem atât de implicate, nu mai suntem cine suntem cu adevărat, ne pierdem creativitatea pentru că întotdeauna suntem preocupate să fim altcineva. Tocmai de aceea, noi în IKEA avem un motto: ”Fii tu însuţi. Unicitatea ta ne face mai buni”. La fel şi în cazul bărbaţilor. Nu îi chemaţi să le spuneţi să fie la fel ca ceilalţi. Aduceţi bărbaţi şi spuneţi-le să fie ei, pentru că astfel vor fi mai motivaţi, mai implocaţi, iar din punct de vedere psihologic vor fi mai sănătoşi, atât acasă, cât şi la locul de muncă. Nu este doar o muncă individuală. Este la nivel de companie.
 
CSID: Să revenim puţin la perioada în care soţul tău a stat acasă pentru a avea grijă de fiul vostru. Mai exact, momentul în care i s-a spus ”Domnul Mamă”. Crezi că egalitatea, diversitatea şi integrarea îi poate face pe bărbaţi mai vulnerabili sau nu la fel de puternici, doar pentru că o femeie le poate lua locul sau pentru că ei pot face ”treaba unei femei”?
 
Sari Brody: Cred în continuare că încă ne lovim în societate de acest stereotip al rolurilor de gen împotriva căruia trebuie să luptăm. Una dintre modalităţile în care noi luptăm la IKEA este cu ajutorul concediului de paternitate. Dacă ne uităm în India, vedem că se oferă şase luni de concediu de maternitate, nicidecum de paternitate. Noi plătim şase luni de concediu de paternitate. Încercăm să aducem o egalitate chiar şi acasă pentru că este o normalitate. Bărbaţii sunt părinţi, la fel cum sunt şi femeile. Dar într-adevăr, atunci când un bărbat stă acasă devine ”Domnul Mamă”. Nu, este un tată excelent care decide să stea acasă. Aşa că trebuie să schimbăm acest vocabular pe care-l folosim pentru a schimba societatea, pentru că nu se întâmplă suficient de repede, iar noi în toate ţările încurajăm bărbaţii: ”Ia-ţi concediu de paternitate, trimite-ţi soţia înapoi la serviciu, stai cu copiii, bucură-te de asta, noi plătim”. Poţi profita şi de acest avantaj. Încercăm să schimbăm societatea, altfel vom rămâne blocaţi în aceste stereotipuri.
 
CSID: Există ură între femei? Pentru că ai menţionat o dată, citez: ”Uneori trebuie să luptăm împotriva femeilor care cred în aceste stereotipuri”.
 
Sari Brody: Da, este foarte important. Am făcut o cercetare, pentru că simţeam că lumea se plânge de acest aspect şi am descoperit chiar şi din alte cercetări pe care le-am realizat recent că sunt foarte puţine femei în funcţii de conducere, iar astfel ele devin reprezentante ale genului. Nu ca în cazul bărbaţilor. Când un bărbat este bun în ceea ce face, păi este bun. Atunci când nu este bun, este vorba doar de el. În schimb, atunci când o femeie nu este suficient de bună, ne simţim umilite. Toate femeile sunt învinovăţite. Astfel apare acel mediu competitiv, tocmai de aceea cred că asta şi, de asemenea, pentru că există puţine poziţii pentru care femeile să lupte. Am luat parte la câteva conferinţe în care companiile spuneau că ”Pun ca obiectiv 5%”. 5% înseamnă că trebuie să luptăm! Cred că noi creăm acest loc în care femeile trebuie să lupte. Dar cum ar fi dacă ar exista un echilibru? Atunci nu va mai trebui să luptăm. Aşa, eu mă reprezint pe mine, tu te reprezinţi pe tine. Nu mă simt ruşinată de ceea ce faci şi ce nu fac eu. Este vorba de o lume diferită, dar în ziua de astăzi nu am ajuns încă acolo şi tocmai de aceea există această competiţie. Atunci când am vorbit în cadrul unui eveniment IKEA am făcut o cercetare prin care mi-am spus ”Hai să învingem asta”. Fiecare să decidă pentru ea, să ne sprijinim una pe cealaltă, să vorbim pozitiv una despre cealaltă pentru că sunt surorile noastre. Putem alege să facem lucrul acesta într-un mod diferit.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Necșoiu - Web-Editor
ALEXANDRA NECŞOIU, Web-Editor, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe băncile ...
citește mai mult