Izolarea, acest necesar spre liniştea şi relaxarea fizică, ne-a oprit să mai construim în afară şi ne-a determinat să învăţăm să construim în interiorul nostru; cel puţin pe o parte dintre noi, iar pentru cei mai rezistenţi dintre noi, vom învăţa în timp din aceasta experienţă ciudată.
În opinia psihologului Alexandru Pleşea, de când ne trezim şi până când ne culcăm, puterea izolării ne ţine mai atenţi la noi decât înainte, aşadar putem spune că există şi părţi benefice în această “mare” de întuneric în care ne regăsim cu toţii de câteva încoace.
“Izolarea este un moment greu pentru noi, dar din discuţiile pe care le-am avut cu mulţi prieteni şi cunoştinţe, am observa un lucru destul de interesant: oamenii au învăţat să-şi folosească din timp pentru a-şi construi sinele interior, şi mai puţin timp alocă pentru construirea realităţii exterioare. Cred cu tărie că, după terminarea perioadei de izolare, vom ieşi cu toţii mai învăţaţi, mai recunoscători pentru ceea ce Viaţa ne oferă şi mai iubitori de oameni şi de comunicarea reală cu aceştia. Este destul de greu de recunoscut, mai ales din cauza circumstanţelor sumbre, însă cred că viaţa după izolare va fi mai frumoasă ca oricând”, explică psihologul Alexandru Pleşea
“Societatea este compusă din alergătură, mişcarea şi devotamentul oamenilor să-şi ridice materia prin ea. Societatea beneficiază de grabă şi rutină oamenilor, oferindu-le un vis care dispare pe măsură ce omul se apropie de sfârşit, acesta văzându-şi viaţă din trecut, prin regrete sau victorii. Măsură societăţii este omul, care doar prin propria lui putere poate face pentru el un bine acumulând, crescând, învăţând şi dăruind sufletului sau doar din ce are, ştie şi face. Doar aşa alţii pot învaţă de la el”, conchide psihologul.