Legătura dintre motivaţie şi eşec, explicată de cercetători

De câte ori nu ţi-ai propus să începi de mâine/luni/săptămâna viitoare/începutul lunii o cură de slăbire sau să te laşi de fumat sau de zahăr ori să te apuci de sport? Nu-i aşa că în momentul luării deciziei ţi se părea că e o decizie bună şi o sarcină destul de uşor de dus la îndeplinire? Însă, din momentul în care începeai să pui în practică, realizai că este mai greu decât ţi-ai imaginat şi renunţai. Iată ce spun cercetătorii despre astfel de decizii şi sarcini pe care dorim să le implementăm în viaţa noastră, despre cum funcţionează motivaţia şi recompensa şi despre ce e de făcut pentru a reuşi să duci la capăt ceea ce ţi-ai propus.

Cercetările conduse de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Queen Mary din Londra au oferit idei noi despre motivul pentru care oamenii îşi fac deseori planuri nerealiste care sunt practic destinate eşecului.

Ne atingem obiectivele, în funcţie de efortul depus

Studiul, publicat în revista Behavioral Brain Research, a analizat relaţia complexă dintre recompensă şi efort în atingerea obiectivelor şi a identificat două etape critice în procesul de luare a deciziilor. Cercetătorii au descoperit că atunci când oamenii decid prima dată ce să facă, sunt motivaţi de recompense. Cu toate acestea, odată ce încep să pună în aplicare planurile, accentul lor se îndreaptă către dificultatea efortului pe care trebuie să îl depună.
Aceştia sugerează că, de fapt, cheia obiectivelor realizabile este să se ia în considerare efortul necesar atunci când decidem ce să facem, iar apoi să ne reamintim în mod constant şi să ne concentrăm asupra recompenselor odată ce va veni timpul pentru a depune efortul respectiv.

Recomandări

Cum să îţi păstrezi motivaţia

Jurnalul unui bărbat care considera că viaţa lui este un eşec

Pentru a investiga relaţia dintre efort şi recompensă, echipa de cercetare a realizat o serie de experimente care implică două forme diferite de efort, fizic şi mental. Efortul fizic a fost măsurat prin acţiunea de mânuire a unui joystick în timp ce capacitatea participanţilor de a rezolva ecuaţii matematice simple a testat efortul mental.
Participanţilor la studiu li s-au prezentat diferite opţiuni care au combinat eforturi mai mari sau mai mici cu o recompensă financiară mai ridicată sau mai scăzută şi li s-a cerut să facă o selecţie. Oamenii de ştiinţă au descoperit că la selectarea opţiunilor, participanţii au fost ghidaţi de nivelul de recompensă financiară oferită, dar la executarea sarcinii, performanţa lor a fost determinată de volumul real de efort necesar. Echipa a observat că rezultatele au fost similare atât pentru experimentele fizice cât şi pentru eforturile psihice.

Ne străduim, dacă avem recompense

Dr. Agata Ludwiczak, cercetător de la Queen Mary University din Londra şi autorul principal al studiului, a concluzionat că bunul simţ sugerează faptul că efortul depus într-o sarcină se raportează direct la nivelul de recompensă pe care îl aşteptăm la schimb. Cu toate acestea, construirea de dovezi psihologice şi economice indică faptul că, adesea, recompensele mari nu sunt suficiente pentru a determina oamenii să depună efortul necesar în vederea atingerii ţintelor.

Experţii spun că au constatat că nu există o relaţie directă între recompensa care este în joc şi cantitatea de efort pe care o depun efectiv. Acest lucru se datorează faptului că atunci când facem alegeri cu privire la ce efort trebuie depus, suntem motivaţi de recompense pe care ne aşteptăm să le revendicăm. Dar, la punctul în care ajungem să facem de fapt ceea ce am spus că vom face, ne concentrăm asupra nivelului de efort pe care trebuie să-l depunem, mai degrabă decât a recompenselor pe care speram să le obţinem.
Dr. Osman, expert în psihologia experimentală la Queen Mary explică: „Dacă nu suntem atenţi, planurile noastre pot fi construite pe baza unor aşteptări nerealiste, deoarece acordăm prea multă atenţie recompenselor. Atunci când ne confruntăm cu realitatea alegerilor noastre, realizăm frecvent faptul că efortul este prea mare şi ajungem în cele din urmă să renunţăm.”

De exemplu, să te trezeşti devreme pentru a face exerciţii fizice pentru un nou stil de viaţă sănătos ar putea părea o alegere bună. Însă atunci când ne hotărâm să începem, situaţia se poate schimba. Odată ce alarma îţi va fi oprită într-o dimineaţă rece de ianuarie, recompensele nu sunt suficiente pentru a te motiva să te ridici din pat şi să te apuci de sport.