(Mai) Există viaţă dincolo de social media?

Gândiţi-vă cât timp staţi pe reţelele de socializare – pe telefon sau calculator? Viaţa pare că s-a mutat cu totul în online, iar specialiştii trag un semnal de alarmă. Am vorbit cu Aureliana Ionescu, psiholog, despre cum a schimbat social media felul în care comunicăm.

“Reţelele de socializare s-au transformat într-o veritabilă capcană, iar oamenii încep să realizeze acest lucru şi par a încerca (unii dintre ei) să tragă un semnal de alarmă, să spună că nu este tocmai în regulă ce se întâmplă”, spune psihologul Aureliana Ionescu.
În spaţiul public au apărut deja campanii de conştientizare a fenomenului de trăire a vieţii online, precum Dă Like Vieţii, Trăieşte real sau altele asemenea. Oare am uitat sa mai trăim real? Statisticile aşa spun. Social media se referă la mijloace de interacţiune între oameni în care aceştia creează, împărtăşesc şi/sau fac schimb de informaţii şi idei în reţele şi comunităţi virtuale.

“Social Media au schimbat felul în care comunicăm: au creat un sentiment de urgenţă şi o nevoie de a împărtăşi detaliile relevante din cotidianul nostru, au oferit o perspectivă de aproape, din interior, asupra unor locuri foarte îndepărtate geografic; au creat posibilitatea (în secţiunile Memories şi Stories) de a împărtăşi povestea completă a zilei fiecăruia, nu numai cea mai bună fotografie de peste zi sau numai titlurile ştirilor, au creat posibilitatea de a face mesajele digitale cât mai personale şi de a înfrumuseţa selfie-urile; au oferit posibilitatea de a relaţiona interactiv cu conţinutul: ştirile au devenit din ce în ce mai atrăgătoare pentru adulţii tineri. Şi, nu în ultimul rând, au oferit posibilitatea de a transmite live diverse evenimente sau momente”, e de părere Aureliana Ionescu. Un studiu realizat de Wibbitz spune că 40% dintre adulţii tineri se bazează pe ştirile găsite în format digital, în timp ce 23% află ştirile din social media.

Recomandări

Instagram, Facebook – Social Media este generator de instabilitate emoţională

Ce înseamnă social media?

Social media înseamnă conversaţii, spirit de comunitate, legătura cu publicul larg, construirea şi menţinerea de relaţii, nu doar un canal de difuzare sau un instrument de marketing. Căldura, umorul, sentimentele care fac să se aprindă o astfel de reţea nu pot fi aduse decât de oameni.
Psihologii sunt de părere că e nevoie de anumite reguli pentru comunicarea în social media. Aşa cum există un cod al bunelor maniere pentru schimbul de scrisori, există în zilele noastre un cod nescris al schimbului de mail-uri, sms-uri, şi, de ce nu, poate ar fi util un minim cod de bune practici pentru conversaţiile din social media.

Social media: reguli recomandate de psiholog

Ar fi, de pildă, esenţiale: minima politeţe (bună ziua, mulţumesc, vă rog, la revedere), abţinerea de la afişarea intoleranţei de orice fel, autenticitatea, onestitatea şi dialogul deschis. Social media vă permit să aflaţi ce spun oamenii despre voi, dar şi să răspundeţi.”
Ca bune practici, e important ca mai întâi să ascultaţi atent până la capăt ce se spune şi abia după să răspundeţi. Fiţi utili, relevanţi şi antrenanţi; nu vă fie frică să încercaţi lucruri noi, dar înainte de a le da drumul „în eter” gândiţi până la capăt demersul vostru.
Social media sunt excelente instrumente de a dialoga proaspăt şi antrenant. Dată fiind natura acestei comunicări în timp real, există potenţialul unor importante riscuri în cazul utilizării necorespunzătoare.
Criteriile după care putem şti că ne aflăm într-o relaţie interumană (faţă în faţă sau virtuală) bună, sănătoasă, sunt: în primul rând, respectul reciproc; încrederea şi, în strânsă legătura cu încrederea, onestitatea – pentu că e greu să ai încredere în cineva dacă nu e onest, daca nu ştii că e onest; sprijin – atât în situaţiile neplăcute cât şi în momentele bune; egalitate/reciprocitate – fiecare are dreptul să i se respecte identitatea şi preferinţele;  şi, în strânsă legătura cu acestea: menţinerea identităţii separate a fiecăruia.
Se pot face compromisuri, dar nu până în măsura în care simţim că nu mai suntem noi înşine, că am renunţat la propria părere, la propria viaţă sau la propriii prieteni.
Când ne aflăm în relaţii virtuale e ceva mai greu să verificăm, de pilda, mimica sau tonul cuiva pentru a ne asigura ca afirmaţiile sale sunt oneste sau că o anumita afirmaţie este făcută dintr-o poziţie de respect de bază.
E bine să ştim că putem uneori să aşteptăm mult şi bine sprijinul declarat numai de dragul „imaginii” şi al like-urilor. Alteori, putem fi tentaţi să ne ajustăm principiile pentu a fi plăcuţi de cât mai mulţi – adică putem risca astfel, sau în câte alte feluri seducătoare şi subtile, să renunţăm la propria identitate.

La o ultimă apariţie într-o vizită oficială, şi ducesa de Sussex, Meghan Markle, a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte pierderea identităţii dacă te laşi prea acaparat de online. Fosta actriţă din Suits a declarat ca şi-a şters toate conturile şi ca experienţa aceasta a fost… eliberatoare.