Home • Lifestyle • Psihologie și carieră • Marie Forleo, despre obţinerea unei atitudini pozitive în faţa obstacolelor: ”Am transformat frica într-un duşman”
Marie Forleo, despre obţinerea unei atitudini pozitive în faţa obstacolelor: ”Am transformat frica într-un duşman”
Autoarea bestsellerului ”Totul se rezolvă” ne oferă câteva sfaturi despre cum putem fi pozitivi în faţa obstacolelor.
Publicat:
Marie Forleo, despre obţinerea unei atitudini pozitive în faţa obstacolelor: ”Am transformat frica într-un duşman”
Marie Forleo, autoarea bestsellerului internaţional ”Totul se rezolvă”, îşi îndrumă cititorii pe drumul obţinerii unei atitudini pozitive în faţa obstacolelor.
Cartea este menită să ducă la obţinerea potenţialului creativ al fiecăruia, la desprinderea de experienţele nocive şi la conturarea unei filosofii proprii aflate în armonie cu obiectivele pe care fiecare vrea să le atingă. Indiferent de lucrurile cu care se confruntă o persoană, aceasta are tot ce-i trebuie pentru a găsi o soluţie şi pentru a deveni omul care este menit să fie, crede autoarea. Iar unul dintre obstacolele cu care mulţi oameni se confruntă în acest demers de creştere personală este frica.
„Prima şi cea mai mare greşeală a noastră”, spune Marie Forleo, „este că am transformat frica într-un duşman. Un monstru mare, puternic şi rău, care stă între noi şi visurile noastre.” Aşadar, frica nu trebuie anihilată, ci ascultată, conştientizată şi apreciată ca un dar.
Iată câţiva paşi simpli pe care îi poate face oricine pentru a transforma frica într-un aliat:
„Nu frica este duşmanul, ci dorinţa de a nu o mai simţi. Antidotul fricii este acţiunea”, spune Marie Forleo. Frica ne va însoţi pe tot parcursul vieţii, este parte din instinctele noastre de supravieţuire. Însă ea poate deveni sănătoasă dacă ne inspiră să acţionăm: să dăm acel telefon, chiar dacă nu ne face plăcere, să ne spunem opinia, chiar dacă ne tremură glasul, să purtăm acea discuţie dificilă, chiar dacă nu avem chef.
Frica trebuie verbalizată. Sau cel puţin, notată pe hârtie, recomandă Marie Forleo. „Unul dintre motivele pentru care fricile noastre devin atât de debilitante este pentru că sunt vagi. Notează ce s-ar putea întâmpla în cel mai rău şi mai rău şi mai rău caz dacă ai da curs acelei idei grozave, dar care-ţi trezeşte frica. După aceea scrie exact paşii pe care i-ai putea face să te repui pe picioare.” Cum funcţionează acest exerciţiu? Ajută la conştientizarea faptului că cel mai rău caz posibil este foarte puţin probabil să se întâmple şi este şi mai puţin probabil dacă există o strategie de prevenire realizată în prealabil.
Frică versus intuiţie. Marie Forleo ne îndeamnă să facem diferenţa între frică şi intuiţie printr-un exerciţiu simplu: „Aşează-te confortabil pe un scaun sau stai în picioare. Închide ochii. Respiră adânc de câteva ori şi lasă-ţi mintea să se liniştească. Apoi pune-ţi următoarea întrebare şi fii atent la reacţia imediată: Dacă spun da, simt că mă extind sau că mă contract?” Cu alte cuvinte, trebuie să observăm ce simţim atunci când ne imaginăm că dăm curs acelei acţiuni: o deschidere, bucurie, imbold de a merge mai departe sau, dimpotrivă, o senzaţie de apăsare şi groază, un gol în stomac? Corpul are o înţelepciune înnăscută, care e mult peste raţiune şi logică.
Nu există eşec.Orice s-ar întâmpla, vorbim de câştig şi învăţare, niciodată de pierdere.Oamenii nu pot fi caracterizaţi de eşec şi, fie că este vorba de o relaţie care nu a continuat cum ne aşteptam, de o acţiune dureroasă sau o vorbă nepotrivită, de un divorţ sau de pierderea unui job, fiecare dintre acestea sunt doar experienţe care ne ajută să mergem mai departe. Nu ne putem feri toată viaţa de decizii proaste, dar putem învăţa că rateurile sunt întâmplări, nu caracteristici ale oamenilor. Eşecul este sortit evoluţiei personale şi nu defineşte un om, este un hop pe drumul spre evoluţie, un obstacol necesar.