Mindfulness, terapie antistres și pentru imunitate. Cum ne ajută și cum se practică

Mindfulness înseamnă conștientizarea moment cu moment a gândurilor, emoțiilor, senzațiilor corporale și a mediului înconjurător. În zilele noastre, oamenii pot da sfaturi despre practic orice și reușesc să pună în mișcare mindfulness. Cu toate acestea, mindfulness merită absolut o șansă din timpul nostru.

Psihologul Laura-Maria Cojocaru afirmă că este o diferență între mindfulness și meditație: mindfulness este o calitate, meditația este o practică. Meditația este o practică și, prin această practică, se pot dezvolta diferite calități, inclusiv atenția. Mindfulness descrie un mod specific de a trăi care poate fi cultivat prin practică.

Ce înseamnă cu adevărat?

Mindfulness este o stare de a fi când corpul și mintea ta se află în același loc în același timp. Asta înseamnă să atragi atenția asupra a ceea ce faci și unde te afli, fără să-ți faci griji pentru viitor sau trecut.

Recomandări

Capcanele psihologice de Black Friday. Ce ne determină să cumpărăm în exces?

Semne care trădează depresia. Cum o depistezi la persoanele care „o poartă” cu zâmbetul pe buze

Meditația mindfulness este o modalitate formală de a vă antrena mintea pentru a vă dezvolta abilitățile de atenție, cum ar fi să vă concentrați asupra unei singure sarcini și să vă dezvoltați conștientizarea momentului prezent. Gândește-te la asta ca și cum ai sta la biroul tău și ai mânca o ciocolată și dintr-odată ești conștient că stai la birou și mănânci o ciocolată. Nu ești îngrijorat de ceea ce vei mânca la cină sau nu te gândești la felul în care te-ai trezit mai devreme în această dimineață. Ești doar în acel moment, așa cum se întâmplă, explică psihologul.

Cum arată asta în viața de zi cu zi?

Majoritatea dintre noi ne petrecem zilele pe jumătate conștienți de ceea ce facem și ce gândim. Trăim pe pilot automat și ne parcurgem rutina fără să observăm ce facem, cu excepția cazului în care rutina noastră este eliminată.

Mindfulness se dezvoltă observând starea de spirit inactivă care se caracterizează prin dependența de distincțiile trasate în trecut și poți folosi această conștientizare pentru a fi mai intenționat cu acțiunile tale. Dacă poți depune mai multă intenție rutinelor tale și îți rezervi timp pentru a-ți programa practicile de mindfulness, poți începe să profiți de beneficiile mindfulness, continuă specialistul.

Ce nu este mindfulness?

Potrivit psihologului, în ciuda rădăcinilor sale în religia orientală, mindfulness nu este inerent religioasă. Mindfulness este o practică laică ce poate fi folosită de cei care practică religia, dar și cei care nu o fac.

Abordarea consideră că atenția ne permite să ne conectăm cu latura noastră spirituală. Mindfulness nu este, de asemenea, sinonim cu meditația. Mai degrabă meditația este o practică ce ne ajută să fim mai atenți.

De ce este atât de populară terapia mindfulness?

Mindfulness a existat de mii de ani, având rădăcini în religiile orientale, cum ar fi hinduismul și budismul. Cu toate acestea, atenția a devenit din ce în ce mai populară în Occident, în primul rând datorită lui Jon Kabat-Zinn, care a creat programul de reducere a stresului bazat pe atenție în anii 1970.

La începutul anilor 2000, a existat o explozie de cercetări în intervențiile mindfulness care ar putea explica de ce acesta a devenit atât de popular astăzi. Într-o societate în care ocuparea și epuizarea sunt normele, atenția oferă o experiență alternativă de viață care s-a dovedit a oferi beneficii enorme.

De ce să practici mindfulness?

Mindfulness ne ajută să ne conectăm cu noi înșine și cu ceilalți, să reacționăm productiv la situații stresante și să găsim mai mult echilibru în viețile noastre aglomerate.

Cercetările privind practicarea mindfulness au arătat că există multe beneficii:

• scăderea răspunsului la stres
• creșterea activității sistemului imunitar
• capacitate crescută de compasiune
• capacitate îmbunătățită de a regla emoțiile
• capacitate crescută de relaxare
• îmbunătățiri ale nivelurilor cronice de durere
• îmbunătățiri ale simptomelor de anxietate și depresie
• capacitate îmbunătățită de a experimenta momente cu o mai mare claritate și obiectivitate

Meditația vă poate ajuta să deveniți mai atenți în viața de zi cu zi, deși necesită ceva mai mult timp și practică. Aplicațiile de meditație ghidate pot fi utile și nu este prea dificil să începeți singuri, explică psihologul.

Iată cum să practicați meditația mindfulness: 

1. Așezați-vă confortabil pe podea sau pe un scaun.
2. Cu ochii deschiși sau închiși, fiți atenți la respirație. Concentrați-vă asupra aerului care vă intră prin nas și iese din gură. Observați, de asemenea, aerul care intră și iese din stomac – creșterea și scăderea burții, pe măsură ce aerul intră și iese din corp.
3. Odată ce v-ați concentrat cu succes asupra respirației, extindeți-vă atenția către alte lucruri, precum sunetele din jurul vostru, senzațiile din corpul dvs. sau gândurile care vă intră în minte.
4. Pe măsură ce observați aceste lucruri, rămâneți în starea de non-judecată. Dacă aveți dificultăți de concentrare, reveniți la concentrarea asupra respirației. Aceasta este linia de bază și ar trebui să vă întoarceți la ea oricând mintea începe să rătăcească.

Cele 7 atitudini ale atenției

Pentru ca mintea să fie cu adevărat parte din viața ta, trebuie să ai atitudinea și mentalitatea potrivite. Există șapte atitudini de atenție, așa cum este descris de Jon Kabat-Zinn în cartea sa, „Full Catastrophe Living”:

1. Capacitatea de a da drumul lucrurilor – a lăsa lucrurile să vină și să plece. Atunci când ne dorim ceva foarte mult, devenim prinși de propriile dorințe, devenim niște sclavi. În acele momente e nevoie să dăm drumul. Respirația este baza acestei atitudini, pentru că de fiecare dată când inspirăm, e nevoie să dăm drumul aerului din piept, să expirăm, pentru a putea lua o nouă gură de aer proaspăt.
2. Mintea începătorului – sau curiozitatea, pentru că suntem atenți la momentul prezent, care este mereu nou, mereu altul, fiecare moment e un miracol care poate fi descoperit.
3. Încrederea – să ne încredem în înțelepciunea naturală a corpului, și cum acesta are grijă de noi. Putem avem încredere în respirația noastră, în modul în care aceasta funcționează de una singură și ne ține în viață. Și sunt multe alte semnale care vin de la corpul nostru.
4. Capacitatea de a nu judeca – nu presupune să nu avem judecăți, ci să observăm cum se manifestă aceste judecăți în capul nostru. În acest fel reușim să cultivăm discernământul, claritatea.
5. Lipsa intenționalității – a nu încerca să ajungem undeva/să obținem ceva. Scopul fiind să observăm ce este acum.
6. Răbdarea – nerăbdarea caracterizează tendința noastră obișnuită de a ajunge mereu în momentul următor, undeva în viitor. Ne dorim aproape constant să ajungem în alt moment decât cel de acum. Pentru a putea accepta și percepe cu atenție momentul prezent avem nevoie de răbdare. Și invers, dacă facem acest exercițiu de a acorda atenție experienței momentului prezent, vom avea mai multă răbdare.
7. Acceptarea ca proces activ – un act al recunoașterii, recunoaștem faptul că lucrurile sunt așa cum sunt. Asta nu înseamnă că nu vom mai face nimic ca lumea să fie mai bună, ci faptul că putem vedea cu adevărat lucrurile așa cum sunt, pentru a putea face ceva care are cu adevărat legătură cu problema actuală, cu momentul prezent și posibilitățile acestuia.