Şi-a descoperit pasiunea pentru alergat abia la 32 de ani, într-un moment în care viaţa ei se rezuma numai la muncă. Un an şi jumătate mai târziu va deveni prima femeie din România care alergă în cadrul unui concurs în Antarctica, 142 de km, la -25 de grade Celsius.
Adriana Istrate, de profesie consultant bancar, vrea să participe la maraton pentru a aduce speranţă copiilor bolnavi de cancer.
Adriana a decis să îşi schimbe radical modul de viaţă într-un moment dificil din viaţa ei, în care încerca să se simtă împlinită numai prin profesie:
„Stăteam la serviciu de la 9 dimineaţa până la 9 – 10 seara. Deja, cele > se desfăşurau la birou, în faţa calculatorului, de cele mai multe ori, acestea constând în covrigi, sandwich-uri sau orice altceva găseam în apropierea sediului nostru. Timp de prieteni nu aveam. Deşi nu aveam o problemă anume, fizic şi psihic nu mă simţeam deloc bine”, spune Adriana.
Avea nevoie de o schimbare. Iar pentru ea alergarea a fost un sport la îndemână, pentru că nu presupune un instructaj prealabil, nu costă bani şi nu ai nevoie de antrenor.
„Îţi pui pantofii sport în picioare, pantaloni scurţi, tricou şi ieşi afară. A devenit repede un sport de care m-am ataşat”, afirmă Adriana.
„În martie anul trecut, am „reuşit” doar o tură de parc, respectiv 3 km. Am făcut 20 de opriri. Simţeam că mă sufoc, că mă dor picioarele, spatele, că mi-e prea frig sau prea cald”.
Prin ambiţie, efort şi dorinţa de a evolua, a ajuns în punctul în care reuşita se traduce prin „câte ture de parc pot face fără oprire”.
Acela a fost momentul în care a trecut la nivelul următor, după modelul Andrei Roşu, primul atlet român care a participat la maratonul de pe tărâmul îngheţat, care i-a devenit antrenor: „Andrei Roşu este o persoană deosebită, care a reuşit să-şi schimbe destinul, preocupat fiind de modelul pe care îl are copilul său.
În transformarea sa, a împărtăşit informaţiile acumulate de el, în mod altruist, tuturor celor care au sau vor avea vreodată nevoie de ele. Şi o face excelent! Miile de persoane care îl urmăresc confirmă asta!” .
Prin recomandările sale, a început să meargă la maratoane şi concursuri, unde aproape de fiecare dată a reuşit să strângă bani pentru cauza sa.
Îşi aminteşte cum „la Transmaraton – semi 21 km, am trecut linia de sosire în lacrimi de fericire. Simţeam că medalia primită la finish cântărea enorm. Acea medalie avea valoarea fiecărui antrenament pe care îl făcusem trezindu-mă la 5 dimineaţa, fiecărei ieşiri noaptea târziu cu prietenii mei pe care o ratasem pentru că următoarea zi dimineaţa aveam antrenament. Medalia respectivă mi-a asigurat intrarea într-un grup special, al celor care îşi stabilesc un obiectiv şi fac tot posibilul să şi-l îndeplinească”.
Chiar săptămâna trecută a participat la un maraton desfăşurat pe Transfăgărăşan, la care a câştigat locul II, iar banii au fost donaţi, ca întotdeauna, către Hospice – Casa Speranţei: „proba a fost de 64 km şi a început la 04.30 dimineaţa, de la Balea Cascada la Cabana Capra (traseu pe care l-am repetat de trei ori). Este a treia ediţie şi a doua participare pentru mine, anul trecut concurând la semimaraton”.
Pentru Adriana, concursul din Antarctica este modul în care doreşte să dea un exemplu celor din jur: „Cel mai mare vis al meu este să devin un om mai bun, un exemplu demn de urmat, deoarece sunt conştientă că schimbarea pe care o dorim în jurul nostru trebuie să vină, în primul rând, din noi înşine. Numai aşa vom trăi într-o altfel de lume”.
Pentru ea, Hospice, locul unde dăruirea şi suferinţa unor copii, a devenit cea mai puternică motivaţie pentru terminarea concursului:
„Faptul că există persoane care îşi dedică timpul lor îngrijirii micuţilor cu boli în stadii terminale, presupune foarte mult suflet. Necesită o energie şi tărie incredibilă să intri într-o zonă cu atâta durere, tristeţe, amărăciune şi să încerci să le alini. Pentru ei şi ceea ce presupune munca lor, mai ales că e vorba de copii, nu poţi decât să te înclini şi să-i ajuţi cum poţi”.
Primul pas major în îndeplinirea visului Adrianei este participarea la maratonul din Antarctica, primul din cele 14, pe toate cele 7 continente. Ca să poată ajunge acolo şi să ofere copiilor o nouă speranţă, are nevoie de 15.000 de euro, bani necesari pentru taxa de înscriere, transport, asigurare, echipament şi cazare. Concursul începe pe 18 noiembrie 2014.
Aflaţi întreaga poveste a Adrianei pe www.adrianaistrate.blogspot.com sau accesând pagina de Facebook .