Relația dintre alimentație și tulburările psihice

Relația dintre alimentație și tulburările psihice a fost intens stusiată. La unii oameni, alimentația poate fi compulsivă, incontrolabilă sau chiar excesivă dincolo de nevoia alimentară sănătoasă. De fapt, există o gamă largă de comportamente alimentare „nesănătoase” și unele caracteristici comune găsite în tulburările de alimentație diagnosticabile, cum ar fi alimentația excesivă. Un alt set de comportamente alimentare este marcat de compulsii și împărtășește componentele neuropsihologice ale tulburărilor de dependență, inclusiv pofta și persistența, în ciuda consecințelor negative.

Sunt cazuri în care o tulburare de alimentație poate fi trecută cu vederea sau confundată cu o altă afecțiune, cum ar fi depresia sau anxietatea. Cu toate acestea, o relație dezechilibrată față de alimente poate proveni dintr-o sursă neurobiologică. Lăsate necontrolate, obiceiurile alimentare necorespunzătoare pot avea consecințe grave asupra sănătății, inclusiv boli metabolice și cardiovasculare, fluctuații de greutate și afectarea vieții sociale și a echilibrului mintal.

Relația dintre alimentație și tulburările psihice 

Recomandări

Capcanele psihologice de Black Friday. Ce ne determină să cumpărăm în exces?

Semne care trădează depresia. Cum o depistezi la persoanele care „o poartă” cu zâmbetul pe buze

Adolescența este o perioadă extrem de relevantă de timp pentru dezvoltarea trăsăturilor de comportament pe tot parcursul vieții și pentru formarea obiceiurilor de stil de viață. Acest timp este, de asemenea, o perioadă de vulnerabilitate neurobiologică pentru dependență și totodată un moment deosebit de vulnerabil pentru creșterea în greutate, deoarece circuitele creierului pentru recompensă și învățare se maturizează activ, iar legătura dintre creier și intestin este încă în evoluție. Căile neuronale care conectează creierul și intestinul sunt esențiale pentru a semnala sațietatea sau foamea, dar leagă și apetitul de dispoziție și plăcere.

Studiile pe animale ne arată cum consumul pe termen lung al unei diete bogate în grăsimi activează calea creierului de recompensare a dopaminei în moduri care sunt similare cu drogurile care creează dependență, cum ar fi cocaina. Serotonina, despre care se știe că reglează starea de spirit și contribuie la apetit, este reglementată de consumul de alimente, așa cum este și de droguri sau alte substanțe, precum alcoolul. Tulburările de dispoziție, cum ar fi depresia, sunt în mod interesant direct corelate cu tulburările de alimentație, iar adolescența pare să reprezinte o perioadă critică în care se formează anumite comportamente alimentare.

Astfel, în timp ce adolescența este un moment excelent pentru a dezvolta o alimentație sănătoasă și un stil de viață, datele arată că alegerile alimentare ale multor adolescenți sunt, în realitate, neconforme cu ghidurile alimentare. În general, aportul alimentar al adolescenților tinde să fie rar în fructe și legume și bogat în grăsimi și zaharuri. Aceste alegeri nesănătoase la tineri pot crește riscul de a dezvolta o relație nesănătoasă cu alimentele în căile creierului pentru alimentație și reglare. Acest proces poate contribui la obiceiuri alimentare nesănătoase, la creșterea în greutate și chiar la tulburări de dispoziție mai târziu în viață. Așadar, relația dintre alimentație și tulburările psihice este strâns legate de adolescență.