O relație toxică poate fi definită ca o relație în care unul dintre parteneri se simte abuzat/ agresat prin comportamente care îl afectează pe plan emoțional și adesea fizic. O relație sănătoasă, pe de altă parte, implică îngrijire reciprocă, respect, compasiune și un puternic interes pentru fericirea partenerului. Într-un cuplu sănătos, ambii indivizi împart controlul și luarea deciziilor. La polul opus, o relație toxică se caracterizează prin nesiguranță, auto-centrare, nevoia de a domina și controla absolut totul.
Când doi parteneri au o relație toxică, de obicei ne îndreptăm atenția către comportamentul partenerului toxic, însă este important să observăm și victima. Potrivit psihologilor, motivele care îi împing pe adulți să rămână într-o relație de tip toxic, care aproape inevitabil le va dăuna emoțional sau fizic, trebuie să fie investigate amănunţit. În urma unui studiu recent, s-a descoperit că acest lucru se întâmplă adesea deoarece dependența poate juca un rol foarte important: atracția partenerului crește în timp.
Studiul de față, condus de către Nazaria Solferino și Maria Elisabetta Tessitor, abordează aceste probleme din punct de vedere teoretic cu scopul elaborării unui model analitic care să poată evidenția motivele principale pentru care oamenii aleg să rămână în relații toxice, adăugând posibilitatea ca atractivitatea partenerului toxic să evolueze dinamic, conform unei legi specifice de mișcare. Modelul propus de cercetătoare se bazează pe dependența de legea uitării, clădită pe excesul de iubire față de partener și pe un parametru constant care măsoară valorile sursei de dependență (de exemplu, venitul sau averea ).
Modelul propus arată că în cel mai simplu caz (o relație lipsită de toxicitate) există un echilibru stabil pentru valorile dependenței, cu un partener supus, mereu îndrăgostit. Cercetătoarele au mai pus în evidență faptul că, pe de altă parte, în cazul relațiilor toxice, lipsa ajutorului guvernamental este adesea unul dintre principalele motive pentru care sunt atât de puține cazuri de violență domestică raportate, față de câte se petrec în mod real. Pe lângă legi dedicate, sancțiuni și compensații mari pentru prejudiciul bănesc, biologic și moral, fondurile publice sunt esenţiale. În plus, fondurile publice dedicate joacă un rol cheie în reducerea oricărui tip de abuz în rândul angajatorilor sau colegilor de muncă și încurajarea raportărilor din partea victimelor.
Prin această lucrare, cercetătoarele și-au propus să aducă o contribuție literaturii de specialitate și în special speră să stimuleze mai multe studii teoretice și empirice despre relații și să elaboreze soluții politice mai bune. Ele consideră că un amestec de politici, direct sau indirect create pentru a combate acest fenomen bazate pe ajutor monetar din partea instituțiilor și organizațiilor de sprijin ar putea fi foarte eficiente. O dezvoltare viitoare a acestei lucrări ar fi luarea în considerare a persoanelor cu stima de sine scăzută, ele fiind cele mai supuse acestui tip de dependență.