Roxana G, freelancer: ”Presiunea de a avea copii, familie m-a dus la depresie”

”Vârsta de 30 de ani m-a panicat foarte tare. Am început să pun o presiune extraordinară pe mine și pe cei din jur crezând că n-am realizat nimic până la vârsta aceea” povestește o tânără ce s-a luptat cu depresia.
  • Publicat:
Roxana G, freelancer: ”Presiunea de a avea copii, familie m-a dus la depresie”
Depresie

Depresia are multiple fațete și deseori se instalează ”pe furiș” fără să realizăm. Deși multe persoane asociază depresia cu evenimente majore negative – cum ar fi moartea unei persoane, pierderea unui job, despărțiri, violență fizică, violență psihică, depresia se poate instala și în alte circumstanțe. Inclusiv ”nealinierea” la normele impuse de societate poate duce la depresie. În cadrul campaniei ”Să învingem depresia” am cunoscut-o pe Roxana G, freelancer de 33 de ani care a povestit despre cum s-a instalat și manifestat depresia în cazul său.

CSÎD: Ce știați despre depresie înainte să trăiți pe pielea dvs experiența?

Roxana G.: Nu foarte multe. Știam că există. Știam că e o boală a sufletului și trăiam cu impresia că li se întâmplă oamenilor care au traume mari. Adică după moartea cuiva, după un divorț, abuz fizic sau psihic. În capul meu depresia era doar în situații grave. Nu apărea așa oricum. În rest erau supărări. Cam asta știam eu despre depresie înainte să mi se întâmple și nu știam foarte clar nici cum se tratează, dacă se tratează. Dacă e de psihiatru sau de psiholog – la cine e competența.

CSÎD: Vă rog să vă descrieți în câteva fraze…

Roxana G.: O să dau câteva detalii și despre cine eram înainte de depresie pentru că între timp lucrurile s-au mai schimbat. Acum am 33 ani, sunt necăsătorită, am o fetiță de șase luni, sunt freelancer în zona de comunicare și relații publice și digital. Înainte lucram în agenții de publicitate, în urmă cu vreo cinci ani. Ca pasiuni am în principal cititul și scrisul – îmi place foarte mult să citesc și să scriu. Sunt destul de ancorată în realitate. Înainte de depresie nu aveam copil, lucram full time la agenție și după aceea reușisem să devin și freelancer. Acum nu mai lucrez de 6 luni decât din când în când pentru că vreau să mă ocup de creșterea copilului și cam atât.

Ce cauze poate avea depresia la 30 de ani?

CSÎD: Din ce cauze s-a declanșat depresia la dumneavoatra?

Roxana G.: Nu aș putea să pun punctul pe I pe o cauză anume. Cred că au fost multe lucruri cumulate, în general multă lipsă de comunicare cu cei apropiați care a adunat multe lucruri în mine. Dacă e totuși să aleg o singură cauză, e vârsta de 30 de ani care m-a panicat foarte tare. Am început să pun o presiune extraordinară pe mine și pe cei din jur crezând că n-am realizat nimic până la vârsta aceea, mă simțeam neîmplinită pentru că nu sunt nici căsătorită nici n-am un copil, nici nu am făcut lucruri extraordinare până la 30 de ani. Deși totuși reușisem să îmi iau o casă, să plantez niște pomi să ajut niște oameni sărmani, să fac niște campanii reușite, adică aveam cu ce să mă mândresc doar că nu vedeam deloc la momentul respectiv.

CSÎD: Și totuși, de ce?

Roxana G.: Deci poate fi o criză a vârstei cu multe alte cumulate, cu o ceartă și o despărțire de iubitul meu din cauza presiunii asteia pe care o puneam fără să îl văd și pe el și toate astea la un loc au dus la un moment de criză cu adevărat. Adică eu am intrat în depresie foarte clar și brusc și m-am prins din prima că ceva e în neregulă. Nu știam că e depresie, nu știam să denumesc ce am, dar m-am prins după primele două săptămâni că trebuie să fac ceva

Depresie – simptome

CSÎD: Cum s-a manifestat depresia în cazul dumneavoastră?

Roxana G.: Momentul în care bănuiesc că s-a declanșat toată treaba și nu vorbesc de ce s-a întâmplat până în acest moment de criză pentru că am mai avut stări de tristețe, melancolie etc și niște atacuri de panică în trecut, dar fix momentul declanșator a decurs în felul următor. N-am fost în stare să mă ridic din pat două săptămâni decât până la baie. Și mersul la baie era un chin. Am mâncat foarte puțin. Nu mâncam decât la rugămințile celor dragi și am slăbit în două săptămâni aproximativ 5 kg.
Când ai 55 kg la 1.70 m și slăbești 5 kg se vede foarte mult. Plângeam zi și noapte. Am avut insomnii în astea două săptămâni dormeam două- trei ore pe noapte și poate o oră ziua reușeam să mai pic așa câte puțin. Practic nu prea am dormit. Stare de rău general lipsă de chef, supărare.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mădălina Drăgoi - Editor
 Senior Editor si Fashion Stylist Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy. Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru ...
citește mai mult
Lipsa de speranță: ce e de făcut
Lipsa de speranță: ce e de făcut