Atunci când am primit invitaţia de a urma cursurile unei şcoli de dans, am zâmbit. În colţul gurii. Dintotdeauna am considerat că am două picioare stângi, că nu am nici o legătură cu dansul. Evident, mereu mi-am dorit graţia şi eleganţa dansatorilor. Am acceptat provocarea, însă tot ce am promis este că voi fi frumos îmbrăcată.
Asta am şi făcut – m-am îmbrăcat precum o dansatoare profesionistă şi am păşit timid în sala de dans Arhur Murray din Bucureşti, ce face parte din cea mai extinsă reţea de şcoli de dans din lume.
Ştiam că au 102 ani de experienţă şi că instructorii lor au creat coregrafii memorabile în filme precum “Dirty Dancing”, “Scent of a Woman”, “Dance with Me”, “Beauty and the Beast”… Ştiam multe, dar mă ştiam şi pe mine…
Profesorul meu, Mihai Florin este extrem de elegant şi nu doar prin vestimentaţie, ci prin postură, atitudine, mers. Îmi face o scurtă trecere prin teoria câtorva tipuri de dans pe care urma să le încerc în prima oră şi dansăm: tango, vals, rumba şi cha-cha. Muzica începe şi… dansăm. Evident, ochii îmi urmăresc fiecare pas.
Aud în continuu: “slow, slow, quick, quick, slow”. Iniţial nu ştiu la ce să mă concentrez mai întâi la muzică, la indicaţiile profesorului, la paşi. Prea multe gânduri, le abandonez şi mă las pradă simţurilor. Încep să prind ritmul şi atunci când întâlnesc sclipirile din ochii instructorului, realizez că am făcut un pas înainte în momentul în care am ridicat privirea.
La acestă şcoală înveţi: vals, tango, fox trot, vals vienez, rumba, cha cha, swing, mambo, samba, jitterbug, bolero, swing – toate după metode speciale testate în întreaga lume. Apropo, Arthur Murray are 280 de studiouri de dans în 24 ţări.
Am continuat lecţiile private, am mers şi la lecţiile de grup şi la petrecerile organizate la şcoală. Am descoperit o lume nouă, o lume energică, elegantă, o lume care te cucereşte, care dă dependenţă. Atât de tare m-a prins magia dansului, încât pentru a putea aprofunda am renunţat la abonamentul la sală. Cu trei ore de dans pe săptămână am reuşit să mai slăbesc un kilogram în două săptămâni, evident am fost atentă şi la alimentaţie. Muşchii picioarelor au început să se contureze într-un mod armonios.
Tot la Arthur Murray am învăţat din nou să merg. Instructorul meu a sesizat că poziţia mea în repaos nu este tocmai corectă şi aşa că m-a pus să merg. Mult şi în linie dreaptă. Corect, degetele de la picioare trebuie să fie îndreptate către exterior, dacă sunt îndreptate către interior poziţia riscăm să ne dezechilibrăm mai des. Aşa este şi cu coloana vertebrală. Ori de câte ori îl zăream pe Florin îmi corectam poziţia. Cred că îi vor purta fotografia în portofel!
La lecţiile de grup am experimentat dansul cu ceilalţi instructor dar şi cu studenţi. Ai ocazia să experimentezi mai multe tipuri de dansatori – de la profesori, la studenţi, fiecare cu stilul său de dans, cu temperamental său şi cu înălţimea sa. Însă toţi cu zâmbetul pe buze. Progresul se simte de la o lecţie la alta. La ultima petrecere, m-a trezit că îi corectam poziţia partenerului meu de dans, student şi el :).
Acestea sunt: relaxare şi eliminarea stresului; îmbunătăţirea stării de sănătate; o postură fermă şi mai multă graţie; mai multă încredere în propria persoană; viaţa socială mai intensă; relaţiile de cuplu, de afaceri şi cu prietenii se îmbunătăţesc; socializare cu oameni noi cu preocupări comune; petrecerile şi evenimentele devin mai plăcute; distracţie, zâmbete şi o mai bună dispoziţie.
Dansul nu este doar de mişcare, bunădispoziţie şi socializare este şi despre creşterea încrederii în sine. În dans, e ca în viaţă abia aştepţi partenerul potrivit pentru a simţi magia. Durează ceva, dar şi când apare! Shall we dance?
www.arthurmurray.ro
FOTO: Mihai Dăscălescu
Vestimentaţie: Strike a Pose
Hair styling: Sorin Papacioc, Authentic Studio