Selfie-ul: cum ne face să ţinem oamenii la distanţă

Fenomenul Selfie creşte exponenţial şi nu dă semne că ar scădea în intensitate, iar potrivit Infogram, în Social Media, sunt urcate zilnic peste un milion de fotografii de tip selfie, cei mai mulţi având vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani. Psihologul Lenke Iunoş este de părere că pozele de tip selfie nu pun accentul pe noi, chiar dacă fotografia respectivă este despre noi, ci pe ceea ce cred alţii despre noi.

Scopul final al acestui fenomen este, de fapt, să testeze acceptarea socială şi popularitatea. Mai mult, specialistul este de părere că selfieul este utilizat de adolescenţi pentru a se cunoaşte mai bine pe ei înşişi, în principal prin prisma celorlalţi. În literatura de specialitate se consideră că o imagine cât mai corectă despre noi este compusă din ceea ce credem noi despre noi, ce cred prietenii şi familia despre noi şi, desigur, ce cred cunoştinţele îndepărtate şi necunoscuţii despre noi.

Selfie-ul: 3 efecte negative

Persoanele care-şi fac selfie sunt mai narcisiste şi mai puţin empatice. “Bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani, printre cei care postează o mulţime de selfie-uri, există un număr mai mare de personalităţi narcisiste, adică extrem de auto-iubitoare şi auto-centrate, dar şi indivizi care prezintă trăsături psihopatice, care tind să acţioneze impulsiv, fără empatie. Selfie-ul nu este o cauza a acestor trăsături, ci un efect, o exprimare a acestor trăsături de personalitate”, explică psihologul Lenke Iuhoş.

Recomandări

Duşurile reci: 6 beneficii pentru sănătate

Hepatita B: ce este şi cum o poţi trata

Strigăte de ajutor. Potrivit specialistului, selfie-urile obsesiv-compulsive, câte 3-4-10 pe zi, sunt adevărate strigăte de ajutor, iar lipsa de acceptare socială poate genera şi stări serioase de depresie. “Selfie-ul oferă o oportunitate de neegalat de a observa strigătul la timp al adolescenţilor. Mulţi tineri încearcă să atragă atenţia asupra lor prin poze bine alese, deoarece nu sunt în măsură să facă acest lucru în viaţa reală. Dintr-o poză se pot extrage multe informaţii, care prin vorbe nu se pot spune – poziţia, haine, locaţie etc. Toate aceste elemente vor să anunţe despre ei un anume statut social, chiar dacă de cele mai multe ori este unul contrafăcut, aspiraţional”.

Nu ne ajută să ne facem prieteni. Fenomenul selfie este un mijloc prin care ţinem oamenii la distanţă, deoarece acesta construieşte o imagine distorsionată despre noi şi doreşte să scoată în lumină numai aspectele noastre pozitive.

“Cu toate că scopul aparent este o mai bună interacţiune socială, fenomenul selfie este, paradoxal, un boomerang al interacţiunilor sociale, un mijloc prin care vom ţine oamenii la distanţă. Aproape de fiecare dată, selfie-ul construieşte o imagine distorsionată despre noi, deoarece doreşte să scoată exagerat în lumină numai aspectele noastre pozitive, iar în cazul unor interacţiuni faţă în faţă, oamenii vor constata că imaginea pe care şi-au făcut-o despre noi este eronată, iar numărul defectelor depăseşte net numărul aspectelor pozitive pe care noi încercăm să le promovăm pe internet. Astfel, selfie-ul exagerat, o imagine bombastică pe care încercăm să ne-o construim pe termen lung în Social Media pot avea efecte total negative în ceea ce priveşte relaţiile noastre sociale în lumea reală”, conchide psihologul.