Sindromul impostorului vs teoria conspirației

Sindromul impostorului este prezent la peste 70% din oameni. Da, câteodată, puțină modestie nu strică, dar acest lucru e diferit de aceia dintre noi se subestimează în mod constant. Atunci când ne întâlnim frecvent cu subestimarea, ea se întruchipează sub forma unui tip de sindrom, numit adesea sindromul impostorului.

Persoanele care suferă de sindromul impostorului primesc adesea sfaturi de la prieteni sau persoane apropiate bine intenționate și este foarte important să se confeseze în fața celor dragi. a vorbi cu cei apropiați îți poate aminti că toată lumea simte ce simți tu, ocazional, lucru care te poate ajuta să nu te mai simți la fel de singur. Încearcă să reziști tentației de a face totul ca la carte. Practic, încearcă să te opui perfecționismului, pentru a putea scăpa de sindromul impostorului. Sentimentele de impostor pot fi o adevărată sursă de anxietate și suferință; unii teoreticieni ai conspirației suferă și ei în acest sens, în vreme ce alții par să se hrănească cu putere și energie din viziunea lor asupra lumii.

Recomandări

Sindromul impostorului în relația de cuplu: 5 semne că te confrunți cu el fără să realizezi

Sindromul impostorului: tot ce trebuie să știi despre el

Sindromul impostorului și teoriile conspirației

Dar ceea ce au în comun toți „impostorii” care se autoclasifică astfel este o atitudine selectivă și sporită de neîncredere în sursele standard de informații, pe care alți oameni le consideră de încredere, împreună cu o încredere sporită în propria capacitate de a judeca ce se întâmplă cu adevărat. .

Recomandări

Sindromul impostorului în relația de cuplu: 5 semne că te confrunți cu el fără să realizezi

Sindromul impostorului: tot ce trebuie să știi despre el

O persoană care suferă de sindromul impostorului nu are încredere în evaluările, sfaturile și feedback-ul profesional care o etichetează ca fiind o persoană de succes. Adesea, sindromul impostorului implică o incapacitate de a avea încredere în judecățile celorlalți, combinată în mod paradoxal cu o părere de sine scăzută.

Din diferite motive și cu un accent diferit, practicanții teoriei conspirației nu au nici ei, la rândul lor, încredere în sursele standard de informații, inclusiv în declarațiile oficiale și mass-media, respingând imaginea lor despre lumea din jurul nostru. Toate acestea sunt explicate sub eticheta: „Asta este exact ceea ce vor ei să gândim”. Practicanții teoriei conspirației nu au încredere în sursele externe, dar au o încredere excesivă în propria capacitate de a discerne adevărul real despre societate, asemenea persoanelor care suferă de sindromul impostorului, fără însă a se încredere și în teoriile conspirației.

Deci, ce ne spune această analogie despre cum să atenuăm sindromul impostorului? Știm că este greu să-i convingi pe teoreticienii conspirației că punctul lor de vedere ar putea fi greșit, arătându-le câteva surse cu adevărat de încredere.

În același mod și pentru o persoană care suferă de sindromul impostorului va fi dificil să își schimbe opiniile despre el însuși, doar pe baza spuselor celor din jur. În schimb, ce putem face, este să ne gândim la motivele pentru care oamenii nu au încredere în sursele standard de informații și ce anume îi atrage spre explicații alternative. Teoriile conspirației vor înflori acolo unde oamenii văd discrepanțe între rapoartele din media și propriile lor vieți. De asemenea, sentimentele de impostor vor înflori acolo unde oamenii primesc laude sau complimente care nu se potrivesc cu experiențele lor zilnice de a fi apreciați (la școală sau la locul de muncă, spre exemplu).

Așadar, e nevoie de mai multă empatie și apreciere pentru cei din jurul nostrum și, mai ales pentru copiii noștri, pentru a nu ajunge să aibă o imagine de sine și o încredere în sine scăzută.