Stresul și riscurile la care ne expune

Faptul că stresul ne poate îmbolnăvi nu este o noutate. Gabor Mate, medic și psihoterapeut, vorbește în detaliu despre stres în cea mai recentă carte scrisă de el, „Mitul normalității”. 

„Stresul este o funcție de supraviețuire obligatorie pentru orice ființă vie”, își începe Gabor Mate capitolul dedicat mecanismului stresului. Atunci când este activat, aparatul de stres ne împuternicește imediat să înfruntăm sau să scăpăm de amenințările la adresa existenței noastre sau a existenței ori bunăstării celor de care ne pasă. Declanșarea acestui aparat al stresului, acestui mecanism complex, e un eveniment impresionant la nivelul întregului corp, care implică practic fiecare organ și sistem.

Stresul, spune autorul, se manifestă în două forme: „ca reacție imediată la o amenințare sau ca o stare prelungită indusă de presiuni externe sau de factori emoționali interni.” În timp ce stresul acut este o reacție necesară care ajută la menținerea integrității noastre fizice și mentale, stresul cronic, continuu și fără ameliorare, le subminează pe amândouă, spune Mate. În cazul unei situații în care avem nevoie de autoapărare, stresul e pozitiv pentru că ne face „mai alerți la minte, mai rapizi și mai puternici la nivelul membrelor”, spune psihoterapeutul. În timp ce furia cronică inundă corpul cu hormoni de stres mult timp peste durata firească a stresului.

Recomandări

Efectele pozitive ale stresului asupra creierului

Stresul traumatic: efectele asupra creierului

Gabor Mate face o listă cu riscurile la care suntem expuși dacă suntem stresați pe o durată îndelungată și în corp există un surplus hormonal:

• să ne facă anxioși și deprimați
• să ducă la suprimarea sistemului imunitar
• să favorizeze inflamația
• să îngusteze vasele de sânge, favorizând apariția bolilor cardiovasculare
• să susțină dezvoltarea cancerului
• să subțieze oasele
• să ne facă rezistenți la propria noastră insulină, declanșând, astfel, diabetul
• să contribuie la obezitatea abdominală, crescând riscul de probleme cardiovasculare și metabolice
• să afecteze circuitele cognitive și emoționale esențiale din creier
• să crească tensiunea arterială și să ducă la hipercoagularea sângelui, crescând riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.