Tehnica de mindfulness a devenit din ce în ce mai cunoscută în atingerea echilibrului psihic. Pe lângă toate celelalte tehnici de terapie și mindfulness-ul este dovedit științific ca având beneficii pentru pacienții depresivi.
Tehnica de mindfulness are beneficii împotriva unei game de afecțiuni atât fizice, cât și psihice, inclusiv sindromul colonului iritabil, fibromialgie, psoriazis, anxietate, depresie și tulburare de stres post-traumatic. Dar unele dintre aceste constatări au fost puse sub semnul întrebării, deoarece studiile au fost limitate în ceea ce privește eșantionul ales sau modele experimentale problematice. Cu toate acestea, există o serie de afecțiuni importante – inclusiv depresia, durerea cronică și anxietatea – în care studii bine concepute și bine conduse au arătat beneficii pentru pacienții care se angajează într-un program de meditație mindfulness, cu efecte similare ale altor tratamente existente.
Un exemplu potrivit este cercetarea lui Gaelle Desbordes (neurocercetător) ce folosește imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), care nu numai că face fotografii ale creierului, așa cum o face un RMN obișnuit, dar înregistrează și activitatea creierului care are loc în timpul scanării. În 2012, ea a demonstrat că schimbările în activitatea creierului la subiecții care au învățat să folosească tehnica mindfulness se mențin constant chiar și atunci când nu meditează. Desbordes a făcut scanări înainte și după cu subiecții care au învățat să mediteze pe parcursul a două luni. Subiecții au fost scanați nu în timp ce meditau, ci în timp ce îndeplineau sarcinile de zi cu zi. Scanările au detectat modificări în modelele de activare a creierului subiecților de la începutul până la sfârșitul studiului, prima dată când a fost detectată o astfel de schimbare – într-o structură a creierului numită amigdală.
În munca sa actuală, Desbordes explorează efectele meditației asupra creierului pacienților cu depresie clinică, un grup pentru care studiile au arătat că meditația este eficientă. În timpul scanărilor, participanții efectuează două teste, unul care îi încurajează să devină mai conștienți de corpul lor, concentrându-se pe bătăile inimii lor (un exercițiu legat de tehnica mindfulness), iar celălalt cerându-le să reflecteze asupra frazelor comune în conversația cu sine. La pacienții cu depresie aceste fraze pot fi „Sunt un învins” sau „Nu pot continua”. După un timp, participanții sunt rugați să nu se mai gândească la frazele și gândurilor pe care le declanșează, iar cercetătorii măsoară cât de repede subiecții se pot desprinde de gândurile negative. Aceasta fiind, de obicei, o sarcină dificilă pentru cei depresivi.
Printre provocările cu care se confruntă cercetătorii se numără definirea mindfulness în sine. Cuvântul a ajuns să descrie o practică bazată pe meditație al cărei scop este de a-și crește sentimentul de a fi în prezent, dar a fost folosit și pentru a descrie o stare non-meditativă în care subiecții își lasă deoparte grijile pentru a putea acorda o atenție mai mare studiului.
Explorările științifice recente s-au concentrat în mare măsură pe practica seculară a meditației conștiente, dar meditația este, de asemenea, o componentă a mai multor tradiții religioase antice. Chiar și în cadrul comunității care practică meditația conștientă seculară, există variații care pot fi semnificative din punct de vedere științific, cum ar fi cât de des meditează și cât de lungi sunt sesiunile.
În cele din urmă, Desbordes a spus că este interesată să descopere ce anume din meditația conștientă poate funcționa împotriva depresiei, iar dacă cercetătorii pot identifica ce elemente sunt eficiente, terapia poate fi rafinată pentru a avea mai mult succes.