Terapia prin muzică: beneficiile din perspectiva teoriei polivagale

Terapia prin muzică are multiple beneficii pentru starea de spirit și pentru echilibrul emoțional. Teoria polivagală – care pune accent pe anumiți indici de siguranță ce au legătură cu expresiile faciale, dar și cu intonația vocii – vine cu niște explicații foarte interesante, așa că te invităm să citești următorul material.

Potrivit Teoriei polivagale, conexiunea față–inimă le furnizează oamenilor un sistem de angajare socială care detectează și proiectează semne distinctive de „siguranță” indivizilor din aceeași specie prin expresii faciale și intonația vocii. Prin urmare felul cum privim, ascultăm și vocalizăm transmite informații care le spun celorlalți dacă apropierea de noi e sigură. În acest context, există anumite informații ce pot aduce argumente în favoarea terapiei prin muzică.

Tot această teorie cu referirile sale la mușchii urechii medii și la mușchii laringieni și faringieni, care sunt implicați în cântat, poate fi folosită pentru a explica modul în care funcționează terapia prin muzică și de ce ar fi benefică. Stephen Porges, cel care a enunțat teoria polivagală explică în cartea sa, Ghidul teoriei polivagale, cum de terapia prin muzică are aât de multe beneficii.

Recomandări

Teoria polivagală: ce presupune

Nervul vag și importanța lui pentru identificarea pericolelor

Când oamenii cântă, ei își controlează respirația. Procesul cântatului necesită extinderea duratei expirației. În timpul fazei de expirație, crește eficiența căilor eferente vagale mielinizate asupra inimii. “Aceasta explică de ce cântatul vocal sau la un instrument de suflat contribuie la o stare fiziologică mai calmă și oferă un acces sporit la sistemul de angajare socială”, spune Stephen Porges care crede cu tărie că succesul în viață are legătură cu starea de siguranță și conexiune pe care le putem obține cu cei din jurul nostrum. Această angajare socială are mare legătură cu felul în care acționează și funcționează nervul vag.

Rvenind la teoria prin muzică, autorul teoriei polivagale spune că a cânta înseamnă mai mult decât a expira. Ce altceva mai faci când cânți? Asculți! Și faptul că asculți crește tonusul neural al mușchilor urechii medii. Și ce altceva? Folosești controlul neural al mușchilor laringieni și faringieni. Și încă ce? Folosești mușchii gurii și ai feței prin intermediul nervilor facial și trigemen.

Dacă performezi vocal într-un grup, atunci socializezi – te asociezi cu alții. “De aceea a cânta, mai ales a cânta într-un grup, este un exercițiu neural uimitor al sistemului de angajare socială”, spune autorul teoriei și al ghidului ce ne ajută să înțelegem importanța în viața de zi cu zi a teoriei polivagale.

A cânta la un instrument de suflat este foarte asemănător și implică să asculți, să expiri și să fii atent la cel care conduce sau dirijează muzica. Ori toate acestea ajută să poți fi considerat o persoană de încredere, iar în plus, tu însuți devii mai relaxat și mai dispus să creezi conexiuni profunde.

A cânta în cor sau karaoke la petreceri ori simplul cântat în duș aduce nenumărate beneficii stării tale de bine. Așadar, nu mai aștepta, apucă-te de cântat!

foto: Paige Cody pentru www.unsplash.com