Persoanele care se confruntă cu tulburarea de personalitate dependentă consideră că nu pot trăi pe propriile picioare și au în permanență nevoie de sprijin și încurajare. De asemenea, se simt în permanență anxioase și le este teamă că vor fi părăsite și vor trebui să se descurce singure. Au nevoie de un partener care să le ofere atenție și protecție.
În lipsa acestuia, dezvoltă relații de dependență cu familia de origine sau cu anumiți prieteni sau colegi. Dacă sunt părăsite sau le decedează partenerul, pot face un episod de depresie.
Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de personalitate dependentă sunt următoarele:
De cele mai multe ori putem vorbi despre trăsături genetice, o dependență învățată sau una căpătată. Poate fi învățată de la unul dintre părinți, care, ascunzându-se după o boală imaginată sau mulțumindu-se cu foarte puțin, se poate comporta ca o persoană cu tulburare de personalitate dependentă.
Traumele pot fi, de asemenea, motive de dezvoltare a acestei afecțiuni. Putem vorbi despre traume majore: boala gravă sau decesul unei persoane dragi, violul, agresiunile fizice sau verbale pot lipsi copilul de stima de sine necesară pentru a-și putea clădi viața prin forțe proprii.
De asemenea, mai putem vorbi despre: trauma pozitivă, sindromul „văduva neagră”, sindromul fluturelui, sindromul prințișorul meu, toate acestea putând sta la baza tulburării dependente.
Psihoterapia este cea mai comună formă prin care o persoană cu tulburare de personalitate dependentă își poate regândi și reconstrui planul de viață.
De cele mai multe ori, aceste persoane au probleme cu stima de sine și din această cauză nu și-au construit propriile elemente pe care să se poată baza.
Prin psihoterapie pot descoperi cum au dezvoltat această tulburare, care au fost cauzele, dar și cum o pot depăși, pentru că fiecare „dependent” se reconstruiește în felul său.
Nu există o formulă universal valabilă, însă pot fi de ajutor un sport, yoga, dansurile, instrumentele muzicale, învățarea unei limbi străine etc. Orice nouă abilitate dezvoltată poate constitui o primă treaptă spre starea de echilibru ce poate duce ulterior la un plan de viață bazat pe încrederea în forțele proprii.