Tulburarea depresivă – între insomnie, vinovăție și gânduri suicidare

Tulburarea depresivă reprezintă una dintre cele mai frecvente tulburări în cadrul patologiei psihiatrice. Nu se definește ca o „boală”. În psihiatrie afecțiunile sunt definite prin termenul „tulburare”.

Două din principalele manifestări ale depresiei sunt dispoziția tristă și pierderea interesului și a plăcerii pentru activitățile anterioare instalării episodului sau episoadelor depresive.

Dispoziția tristă în tulburarea depresivă

Dispoziția reprezintă starea emoțională de fond a unei persoane pe parcursul unei perioade. Cu toții avem emoții diferite, în momente diferite, pe care le conștientizăm în cea mai mare parte și care ne influențează comportamentul și modul în care percepem lumea din jur. Așadar, dispoziția noastră se reflectă în relațiile cu familia, prietenii, în plan social și profesional.

Recomandări

Depresia doare, la propriu! Ce efecte fizice poate avea depresia

Instabilitatea economică, războiul și pandemia, principalii factori declanșatori ai depresiei în rândul românilor la momentul actual

În cazul unei tulburări afective se produce un dezechilibru al tuturor aceste emoții pe care persoana nu le conștientizează și le scapă de sub control.

Apar tulburări de somn și de apetit alimentar, modificări ale comportamentului, lentoare psihomotorie, probleme de memorie și de concentrare, precum și simptome fizice:

• oboseală fără un motiv concret
• modificări ale greutății
• cefalee
• amețeli
• senzație de greață însoțită uneori și de vărsături
• dureri difuze la nivelul corpului
• parestezii la nivelul membrelor

Pierderea interesului și a plăcerii (anhedonia)

Pierderea interesului și a plăcerii, cunoscută și sub numele de anhedonie, se răsfrânge atât în relațiile cu cei din jur, cât și asupra propriului comportament.

Activitățile uzuale, precum mersul la școală sau la serviciu, mersul la sală, ieșirile cu prietenii, vizitele familiale, nu mai sunt plăcute și nu mai prezintă niciun interes pentru persoana cu tulburare depresivă.

Apare astfel izolarea socială, însoțită uneori și de anxietate. În același timp, apetitul alimentar poate scădea (unii pacienți afirmă că „mâncarea nu are gust”) iar somnul este perturbat (pacienții fie au insomnii, fie dorm prea mult).

În timp, dacă persoana nu caută ajutor, fie prin psihoterapie, fie adresându-se unui psihiatru pentru tratament medicamentos, această lipsă a interesului și izolarea socială pot duce la gânduri că „viața e grea și nu mai merită trăită”.

Cauze și consecințe ale tulburării depresive

Aceste două simptome principale ale tulburării depresive – dispoziția tristă și anhedonia – pot fi însoțite și de alte modificări:

• anxietate
• iritabilitate
• toleranță scăzută la frustrare
• sentimente de inutilitate și incapacitate
• sentimente de vinovăție
• pierderea speranței
• în cazurile grave, ideație suicidară

Există totuși și situații particulare, cum ar fi decesul unei persoane apropiate. Aceste evenimente vor induce în mod firesc o dispoziție tristă, anhedonie, uneori chiar și sentimente de vinovăție și inutilitate, precum și modificări ale apetitului alimentar și ale somnului.

Nu vorbim de o tulburare depresivă în aceste cazuri, ci de „Doliu complicat persistent”, cu toate că aceste două diagnostice se pot suprapune.

Totodată, dispoziția depresivă se poate instala și pe fondul unei boli cronice grave sau invalidante, caz în care se urmărește în primul rând tratarea sau ameliorarea suferinței fizice a pacientului.

Unde ceri ajutor dacă ai simptome de tulburare depresivă 

Cel mai important lucru este intervenția terapeutică, sub forma psihoterapiei sau a tratamentului medicamentos. Importantă este și perseverența în urmarea tratamentului deoarece, din cauza lipsei interesului și a pierderii speranței, mulți pacienți abandonează sau refuză tratamentul.

Un alt pas important este să căutăm ajutor, în loc să ne izolăm de tot ce ne înconjoară. Ajutorul îl găsim în susținerea venită din partea familiei și a prietenilor.

Trebuie să lucrăm și asupra propriei noastre gândiri și să vedem părțile și lucrurile pozitive din jurul nostru. Uneori nu e ușor, dar trebuie să privim acest lucru ca pe o perioadă trecătoare și să nu ne pierdem speranța.

Ce facem dacă cineva apropiat suferă de tulburare depresivă

În primul rând, îndrumăm persoana respectivă spre ajutor specializat și prin a-i pune în vedere că este deosebit de importantă urmarea constantă a tratamentului medicamentos sau participarea la ședințele de psihoterapie.

Deoarece relațiile interumane sunt o sursă de încredere, fericire, siguranță și stabilitate, o persoană aflată în această situație are nevoie de empatie. Pentru acest lucru, trebuie să lucrăm și cu propria persoană, evitând stigmatizarea, atât de des întâlnită în cazul tulburărilor psihiatrice.

E de ajutor să ne punem în locul lor, imaginându-ne că această tulburare a dispoziției îi face să se simtă ca și cum „ar fi într-o groapă adâncă din care nu mai găsesc ieșirea”, lucru uneori greu de înțeles pentru cineva din afară.