Având în vedere pandemia cu care ne confruntăm în continuare, aceasta este o ocazie de a ne reaminti, acum chiar mai mult decât în alți ani, de importanța sănătății mintale – și nu doar la nivel individual, ci și național.
Adesea, în România, problema sănătății mintale este lăsată la coadă, ca un aspect mult prea puțin important în comparație cu lipsa de drumuri, țevile de apă caldă sau de termoficare care se crapă și alte probleme stringente.
Această pandemie ne silește însă să reevaluăm importanța majoră a sănătății mintale pentru bunăstarea noastră ca indivizi și a tuturor ca societate. Ziua Mondială a Sănătății Mintale din acest an survine într-un moment în care lumea în care trăim a trecut prin schimbări uriașe care au avut un impact puternic asupra vieții fiecăruia dintre noi.
Medicii și ceilalți angajați din domeniul medical s-au trezit în situația de a se lupta cu un inamic invizibil în situații extrem de dificile, în care epuizarea fizică își pune amprenta și asupra psihicului, iar la aceasta se adaugă teama de a nu se îmbolnăvi ei înșiși sau de a nu transmite virusul celor dragi.
Elevii și studenții sunt nevoiți să învețe de acasă, având un contact simțitor redus cu profesorii, colegii și prietenii și fiind încărcați de temeri cu privire la viitorul lor.
Multe companii se închid sau există riscul de a se închide în viitorul apropiat, astfel încât numeroși angajați trăiesc în prezent sub spectrul șomajului sau încearcă să o ia de la capăt după ce au fost dați afară.
Mulți oameni se confruntă deja cu șomajul, sărăcia sau au pierdut rude sau prieteni în lupta cu coronavirusul, adesea fără a putea să-i vadă pentru ultima dată și să-și ia rămas-bun de la ei.
Toate acestea nu fac decât să ne amintească de cât de vulnerabil este echilibrul vieții noastre și să ne fragilizeze funcționarea noastră mintală.
Cu siguranță, consecințele economice ale actualei pandemiei vor fi resimțite încă mulți ani de acum încolo, însă nu doar asupra urmărilor economice ale actualei pandemii este nevoie să ne concentrăm, ci și asupra celor emoționale, a consecințelor psihologice asupra fiecăruia dintre noi.
Impactul izolării, al temerilor cu privire la prezent și la viitor asupra copiilor și tinerilor, anxietatea și stresul generate de riscurile pentru starea de sănătate proprie și a celor dragi, de nesiguranța financiară și a locului de muncă asupra adulților cresc riscul de depresie, anxietate și atacuri de panică atât în rândul adulților, cât și al tinerilor și chiar al copiilor. Iar oameni care deja sufereau de tulburări psihice se află față în față cu o și mai mare izolare socială decât în trecut.
De aceea, ne putem aștepta ca nevoia de suport psihosocial și de psihoterapie să crească în perioada următoare – și nu va fi vorba de luni, ci de ani în care va fi necesară o susținere suplimentară din partea specialiștilor din domeniul sănătății mintale, fie ei psihologi, psihoterapeuți, consilieri sau psihiatri.
Investiția în programe de sănătate mintale la nivel național, care, din păcate, a fost lăsată complet deoparte în ultimii ani, e acum mai importantă decât oricând. Sperăm că și autoritățile vor ține seama de aceste necesități, măcar acum, în al doisprezecelea ceas.
Potrivit ONU, deși criza COVID este, în primul rând, o criză a sănătății fizice, în ea se regăsesc de asemenea germenii unei crize majore a sănătății mintale, dacă nu se iau măsuri.
Sănătatea mintală este esențială pentru buna funcționare a societății. Aceasta trebuie să se afle în centrul răspunsului fiecărei țări la pandemia de coronavirus.
Sănătatea mintală și bunăstarea psihică a societăților în integralitatea lor au fost grav afectate de această criză și reprezintă o prioritate care trebuie abordată de urgență.